Economic

ASF respinge fără echivoc acuzaţiile C.O.T.A.R.

Având în vedere informaţiile diseminate în spaţiul public de către Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.), Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) face următoarele precizări:

C.O.T.A.R. este o organizaţie ce reprezintă interesele unei bresle respectabile, care aduce contribuţii semnificative la Produsul Intern Brut, dar fără legătură cu pieţele financiare non-bancare reglementate şi supravegheate de A.S.F.

Prin urmare, apreciem că reprezentanţii C.O.T.A.R. nu au abilităţile şi expertiza necesare pentru a exprima o opinie cu privire la activitatea de supraveghere şi cu atât mai puţin cu privire la mecanismele de funcţionare a pieţei asigurărilor.

Acest fapt reiese foarte clar şi din analiza informaţiilor şi datelor cuprinse în scrisoarea deschisă publicată recent de C.O.T.A.R.

Poziţia Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România este construită pe date disparate, interpretate în mod eronat, ceea ce denotă absenţa unor cunoştinţe elementare în ceea ce priveşte principiile în baza cărora funcţionează piaţa asigurărilor.

A.S.F. publică încă de la înfiinţare date relevante pentru evoluţiile pieţelor şi entităţilor reglementate şi supravegheate, în deplină transparenţă, în cadrul rapoartelor sale – trimestriale, semestriale, anuale – tocmai pentru a oferi o imagine clară asupra evoluţiei acestor pieţe şi pentru a evita orice fel de neînţelegeri.

A.S.F. nu înţelege astfel cum, din această poziţie, C.O.T.A.R. poate emite sentinţe privind piaţa asigurărilor, prin izolarea unor date şi interpretarea acestora într-o cheie care, dacă nu arată necunoaştere, este atunci de rea-credinţă.

Referindu-se la activitatea A.S.F., C.O.T.A.R. adoptă poziţii anacronice, în care reglementările după care trebuie să funcţioneze o întreagă piaţă sunt privite în mod îngust şi partizan, în care digitalizarea activităţii este percepută ca o îngrădire a drepturilor consumatorilor (tocmai într-una dintre pieţele care oferă servicii financiare), în care confundă activităţi de natură comercială cu acţiuni de reglementare.

A.S.F. supraveghează cu deplină responsabilitate piaţa financiară non-bancară, iar în toate cazurile în care a constatat o încălcare a cadrului legal a luat măsurile care se impun, care de altfel au şi fost comunicate public. Activitatea A.S.F. vizează demersuri constructive şi coerente, cu atât mai mult în această perioadă în care entităţile care activează în pieţele financiare au nevoie de o puternică susţinere.

Activitatea de protecţie a consumatorilor nu înseamnă, aşa cum C.O.T.A.R. încearcă să acrediteze, doar instrumentarea petiţiilor. Această activitatea este mult mai complexă şi vizează paliere diferite la nivelul sectoarelor din cadrul A.S.F.

Autoritatea consideră, aşadar, inacceptabilă atitudinea C.O.T.A.R., care prezintă o realitate trunchiată, deformată şi partizană, construită pe un întreg eşafodaj de acuzaţii neîntemeiate la adresa modului în care A.S.F. îşi exercită atribuţiile.

În cele ce urmează vă prezentăm câteva puncte de vedere menite să clarifice pe deplin corectitudinea afirmaţiilor promovate în scrisoarea deschisă a COTAR

Numărul exagerat de mare de petiţii înregistrate la A.S.F.
Creşterea de 300% invocată de C.O.T.A.R. în scrisoarea deschisă a fost stabilită printr-un calcul intenţionat eronat pentru a deforma realitatea, respectiv prin raportarea numărului total al petiţiilor înregistrate în anul 2019 (25.679 petiţii) la numărul petiţiilor unice înregistrate în anul 2018 (8.313 petiţii) şi nu la cel total de 10.549 petiţii, consemnat la 31 decembrie 2018, cum ar fi fost corect pentru o comparaţie unitară.

În acest caz, se poate vedea dubla măsură cu care C.O.T.A.R. interpretează datele statistice. Pe de o parte susţine că înregistrarea petiţiilor în mod unic pe petent reprezintă o manipulare a cifrelor, iar pe de altă parte se raportează la acest indicator, atunci când situaţia îi este convenabilă pentru a-şi susţine argumentaţia vădit părtinitoare.

În fapt, creşterea numărului total de petiţii înregistrate în anul 2019 este de 143,43%, iar pentru petiţiile înregistrate în mod unic pe petent creşterea a fost de 150,66%.

Din analiza petiţiilor transmise către A.S.F., au existat într-adevăr numeroase cazuri în care au fost constatate încălcări ale legislaţiei în materia instrumentării dosarelor de daună.

Dincolo de aceste situaţii care au condus în mod firesc la sporirea numărului de petiţii, reclamaţiile, în creştere, înregistrate în statisticile totale ale A.S.F. au avut la bază şi anumite practici distonante, precum: transmiterea de reveniri la petiţii înregistrate în anii anteriori, din care unele erau deja soluţionate favorabil (plată integrală + penalităţi); transmiterea unor petiţii de către unităţile reparatoare sau de către firme de consultanţă, unele în mod repetat, fără a pune la dispoziţia autorităţii dovada calităţii în dosarele de daună reclamate; transmiterea de petiţii distincte de către acelaşi petent - mandatar (unitate service), formulate pentru acelaşi dosar de daună, prin care se reclamă câte un aspect diferit legat de respectivul dosar de daună, în condiţiile în care aceste aspecte puteau face obiectul unei singure petiţii; transmiterea de petiţii cu acelaşi conţinut, de către acelaşi petent, pe canale diferite: online (pe portalul A.S.F.), e-mail şi prin poşta/curier; transmiterea de petiţii cu acelaşi obiect, de către acelaşi petent, atât către A.S.F., cât şi către alte entităţi, toate acestea fiind ulterior redirecţionate la A.S.F. de către respectivele entităţi şi înregistrate în mod distinct; transmiterea de petiţii către A.S.F., cu acelaşi obiect, atât de către persoana prejudiciată, cât şi de către mandatar, ambele fiind înregistrate în mod distinct.

Din analiza numărului petiţiilor înregistrate în perioada 2017-2019, s-a constatat că în anul 2019 s-a înregistrat o creştere exponenţială a numărului petenţilor care au transmis mai mult de 10 petiţii/petent pentru piaţa asigurărilor-reasigurărilor în perioada analizată, după cum urmează:
-​23 petenţi au transmis 9,84% din numărul total al petiţiilor înregistrate în anul 2017;
-​30 petenţi au transmis 16,69% din numărul total al petiţiilor înregistrate în anul 2018;
-​162 petenţi au transmis 42,47% din numărul total al petiţiilor înregistrate în anul 2019.

Este important de subliniat faptul că cele 20.837 petiţii analizate şi soluţionate în mod unic pe petent, în anul 2019, reprezintă 1,28% din numărul total al dosarelor de daune avizate, anul trecut, de către asigurători şi 0,13% din numărul total al contractelor de asigurare aflate în vigoare la 31.12.2019. A.S.F. consideră că aceste cifre sunt elocvente cu privire la amploarea acestui aşa zis fenomen.

Comparaţii cu UE
La nivel european, media petiţiilor analizate şi soluţionate reprezintă aproximativ 0,3% din numărul total al contractelor de asigurare, faţă de 0,13% în România în 2019, an care include oricum o creştere semnificativă faţă de anii anteriori.

În scrisoarea deschisă a C.O.T.A.R. este menţionat faptul că numărul de petiţii înregistrat în România este de 22 ori mai mare faţă de cel consemnat în Germania. Ultimele date disponibile pe site-ul BaFin (autoritatea de reglementare din Germania) indică faptul că în anul 2018 numărul petiţiilor în Germania a fost de 5.608, cifra oarecum similară cu anul 2017. În aceeaşi perioadă de referinţă, în România, numărul total de petiţii a fost de 10.549. Având în vedere că BaFin nu a publicat încă datele aferente anului 2019 şi dacă considerăm că în Germania s-a păstrat constantă o cifră medie de 5.500 petiţii pe an, atunci numărul de petiţii înregistrat în România, în anul 2019, este de circa 4 ori mai mare faţă de Germania şi nicidecum de 22 de ori.

Oricum, comparaţia între sistemele dintre cele două ţări este forţată, ba chiar extremă, date fiind diferenţele majore care pornesc chiar de la nivelul economiilor celor două state, ceea ce arată reaua-credinţă ce traversează retorica reprezentanţilor C.O.T.A.R. Pentru o analiză de bună-credinţă ar trebui utilizaţi alţi indicatori cum ar fi: costul unei asigurări în cele două ţări, raportul populaţie urbană vs. populaţie rurală, puterea de cumpărare, calitatea infrastructurii, profilul conducătorului auto din cele două ţări, legislaţia în domeniul rutier şi modelul de implementare a acesteia, legislaţia în asigurări, preţul RCA şi criteriile care stau la baza constituirii acestuia etc.

Petentul unic distorsionează numărul de petiţii
Sintagma petent unic, calificată de reprezentanţii C.O.T.A.R. ca fiind inventată pentru a manipula datele, este utilizată în statistici pentru a avea o imagine reală şi clară a numărului de petiţii primite de A.S.F.

Prin intermediul acestei segmentări, din numărul total de petiţii sunt identificate reclamaţiile care fac obiectul de activitate a A.S.F. şi care sunt întocmite conform prevederilor legale, astfel încât acestea să poată intra pe circuitul de instrumentare.

Trebuie precizat însă faptul că toate petiţiile adresate Autorităţii primesc un răspuns, chiar şi cele clasate (anonime sau la care s-a transmis deja un răspuns) sau conexate (multiple solicitări cu acelaşi subiect), conform prevederilor legale privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (O.G. nr. 27/2002).

De asemenea, trebuie menţionat faptul că toate petiţiile transmise la A.S.F., care au adus elemente noi în analiză faţă de cele prezentate în petiţia iniţială, au fost înregistrate ca petiţii noi şi au intrat pe fluxul de analiză chiar dacă au fost transmise de acelaşi petent şi aveau acelaşi obiect cu petiţia iniţială.

În concluzie, segmentarea petiţiilor, în funcţie de sintagma petent unic, nu înseamnă o manipulare a cifrelor, ci o prezentare a acestora în mod clar şi concis.

A.S.F. nu poate să intervină în sprijinul păgubitului
Autoritatea a soluţionat în favoarea petenţilor, aproape 60% din petiţiile analizate în mod unic pe petent şi a dispus şi măsuri sancţionatorii cu privire la aceste aspecte.
Dintre acestea, 75,42% au fost finalizate prin plată, solicitările având legitimitate şi cadru legal de soluţionare. Restul a avut ca obiect solicitări de natură procedurală, necuantificabile material (deschidere dosar de daună, reconstatare, transmitere accept de plată către unităţi service etc.).

Din analiza aspectelor reclamate în petiţii, se constată însă că în majoritatea cazurilor, elementele de divergenţă nu rezidă din aplicarea exclusivă a legislaţiei asigurărilor, ci sunt determinate de neacceptarea de către asigurători a sumelor solicitate cu titlu de despăgubire de către mandatari/cesionari, din motive de natură comercială.
Autoritatea nu are atributul instanţei de judecată pentru a stabili care dintre cele două părţi a determinat cuantumul just al pagubei, atunci când nu există posibilitatea ca acestea să se înţeleagă pe cale amiabilă.

Potrivit prevederilor legale extrem de clare în această privinţă, Autoritatea nu are competenţe de a soluţiona prin petiţii aspectele de natură comercială (tarife manopera/închiriere, adaosuri la piese/materiale) sau de natură tehnică (concluziile expertizelor/investigaţiilor privind dinamica accidentelor sau soluţiile tehnice de reparaţie/înlocuire a reperelor avariate, operaţiile tehnologice cuprinse în devizele de reparaţii) sau de a impune anumite soluţii în dosarele de daună.

Pentru a veni în sprijinul asiguraţilor/persoanelor prejudiciate a fost înfiinţată entitatea SAL-Fin, care deţine pârghii de analiză şi a acestor aspecte, putând propune/impune, funcţie de procedura aleasă, o anumită soluţie.
A.S.F. soluţionează petiţii potrivit cadrului legal şi nu instrumentează dosare de daună aşa cum în mod eronat este percepută această activitate de mulţi dintre petenţi.
În majoritatea cazurilor, elementele de divergenţă nu rezidă din aplicarea exclusivă a legislaţiei asigurărilor, ci sunt determinate de neacceptarea de către asigurători a sumelor solicitate cu titlu de despăgubire de către unităţile service, din cauza elementelor de natură comercială practicate.
Ori, din această perspectivă, A.S.F., potrivit competenţelor sale conferite de lege, nu poate să stabilească care dintre cele două părţi aflate în litigiu, asigurătorul sau unitatea reparatoare, a determinat întinderea corectă a prejudiciului suferit de către persoana prejudiciată, respectiv cuantumul corect al despăgubirii cuvenite acesteia, pentru a-şi exprima o opinie.

Pentru situaţiile în care despăgubirea nu se poate stabili pe cale amiabilă, însuşi legiuitorul a stabilit modalitatea de soluţionare în conţinutul art. 23 - Plata despăgubirilor - din Legea nr.132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, care la alin (5) prevede următoarele: „În situaţia în care părţile nu se înţeleg asupra cuantumului despăgubirii, suma care nu face obiectul litigiului este plătită de către asigurătorul RCA înainte ca acesta să se fi soluţionat prin negocieri, prin soluţionarea alternativă a litigiilor sau de către instanţa judecătorească“.

Digitalizarea modului de transmitere a reclamaţiilor, în dezavantajul consumatorilor
Într-o perioadă în care comunicarea online a devenit o obişnuinţă şi chiar o necesitate, A.S.F. a implementat un sistem electronic pentru a crea un canal unic de depunere a petiţiilor, care include toate câmpurile obligatorii ce trebuie completate de petent pentru a formula o petiţie în conformitate cu prevederile legale. Această decizie a fost luată ca urmare a constatării faptului că o serie de petiţii au fost transmise cu documentaţie incompletă sau nu au conţinut toate elementele de identificare pentru a fi luată în considerare.

Prin urmare, procesul de depunere a unei reclamaţii, prin intermediul aplicaţiei/portalului dedicat exclusiv petiţiilor, este unul modern şi vine în sprijinul petenţilor şi nicidecum nu îngrădeşte dreptul acestora de a depune reclamaţii.

Prin intermediul portalului dedicat petiţiilor, se asigură posibilitatea urmăririi stadiului instrumentării petiţiei, asigurându-se astfel un mijloc foarte modern şi transparent oferit de către Autoritate în sprijinul consumatorului. În cazul în care consumatorul doreşte să vizualizeze petiţia şi peste o perioada lungă de timp, acesta are acces la document prin simpla accesare a contului.

Având în vedere că în anul 2019 aproximativ 86% din petiţii au fost depuse în mod electronic, decizia A.S.F. de a crea o aplicaţie specială pentru procesul de depunere a petiţiilor este una pe deplin justificată.

Acest fapt nu înseamnă că a fost suspendată transmiterea petiţiilor în format letric. Consumatorii pot trimite în continuare reclamaţiile în scris, prin intermediul poştei sau al firmelor de curierat.

A.S.F. a limitat doar activitatea de relaţii cu publicul, în ceea ce priveşte accesul la ghişeul registraturii generale şi întâlnirile directe cu consumatorii. Această decizie a fost luată numai pentru perioada situaţiei actuale, ca măsură impusă chiar de autorităţile competente în domeniu, de distanţare socială, pentru limitarea răspândirii COVID-19 şi pentru protejarea sănătăţii personalului implicat în aceste activităţi.

Propunerea C.O.T.A.R. ca A.S.F. să primească petiţii şi prin telefon este în dezacord total cu prevederile legale, în speţă cu O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, care impune forma scrisă a reclamaţiilor, şi nu poate fi luată în considerare.

În concluzie, A.S.F. nu a făcut altceva decât să înlocuiască trimiterea petiţiilor prin e-mail cu transmiterea lor prin intermediul unei aplicaţii special create pe site-ul instituţiei.

Se prezumă faptul că orice persoană care poate să-şi creeze un cont de e-mail şi să trimită o petiţie în acest mod, poate accesa fără probleme şi portalul dedicat petiţiilor.

A.S.F. girează schema Ponzi din asigurări
C.O.T.A.R. susţine că firmele de asigurări din România nu se bazează pe principiile de asigurare, ci pe principiul funcţionării Caritas sau în baza schemei Ponzi.

O asemenea interpretare arată fără echivoc faptul că reprezentanţii C.O.T.A.R. nu au deplina cunoaştere a mecanismelor de funcţionare a pieţei asigurărilor.
O schemă Ponzi este o operaţiune investiţională frauduloasă ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane şi nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat în realitate. Activitatea de asigurare nu presupune „plata unor profituri“ persoanelor păgubite, iar plata primelor de asigurare, în cazul asigurărilor de bunuri şi răspunderi, aşa cum sunt asigurările RCA, nu reprezintă o activitate investiţională.

Pentru societăţile de asigurare daunele înregistrate reprezintă cheltuieli, care împreună cu celelalte cheltuieli generale de achiziţie şi administrare trebuie sa fie acoperite din primele de asigurare subscrise şi încasate. Primele de asigurare reprezintă cea mai mare componentă a veniturilor unei societăţi de asigurare. Neîncasarea acestor prime presupune implicit nerealizarea veniturilor şi o potenţială înregistrare de pierderi, respectiv imposibilitatea acoperirii cheltuielilor din activitatea economică desfăşurată de societate. Prin urmare, este evident ca nu poate fi vorba despre nicio schemă Ponzi, ci despre un flux care se regăseşte în orice tip de business.

Achitarea dosarelor de daună, întârziată
C.O.T.A.R. se întreabă de ce asigurătorii au nevoie de 6 luni (octombrie 2019 – martie 2020) ca să achite doar jumătate din numărul dosarelor de daună? De ce nu a fost achitată cealaltă jumătate dintre dosarele de daună până la data raportărilor?

Cifrele comunicate de A.S.F., conform raportului invocat de C.O.T.A.R., sunt calculate în baza unor raportări prin care se solicită asigurătorilor să comunice plăţile efectuate până la data de 14 februarie (45 de zile) pentru dosarele avizate în trimestrul IV. Extrapolarea procentului obţinut de plăţi de 49% şi concluzia că asigurătorii au achitat doar jumătate dintre dosarele de daună în 6 luni nu au fundament din mai multe motive.

Nu toate dosarele sunt avizate în data de 1 octombrie, respectiv nu sunt luate în considerare plăţile pentru aceste dosare până la data de 31 martie, aşa cum fals este lăsat sa se înţeleagă din conţinutul documentului transmis de C.O.T.A.R.

Mai mult, în analiza prezentată sunt luate în calcul numărul de zile de la data avizării dosarului de daună şi până la data plăţii, fără a fi prezentate detalii referitoare la durata dintre data avizării şi transmiterea documentelor necesare pentru finalizarea dosarelor de daună (documente de reparaţii etc.).
Conform datelor transmise de societăţile de asigurare care desfăşoară activitate de asigurare RCA, numărul dosarelor de daună (nefinalizate), aflate în rezervă la sfârşitul anului 2019 pentru daune materiale pentru accidente produse pe teritoriul României, este semnificativ sub procentul de 50% din totalul dosarelor avizate în cursul anului 2019 şi în rezervă la finalul anului 2018.

În conformitate cu ultimul raport Consumer Trends, publicat de EIOPA în anul 2019, la nivel european, rata dosarelor nefinalizate (deschise) la finalul anului 2018 şi 2017 a fost de 40-41%, iar rata dosarelor închise fără plată a fost de circa 22%.

Suspendarea Exerciţiului Balance Sheet Review (BSR) de auditare a firmelor de asigurare
A.S.F. informează C.O.T.A.R. că auditarea financiară a firmelor de asigurări nu a fost suspendată. Conform reglementărilor legale în vigoare, societăţile de asigurare sunt obligate să depună, împreună cu situaţiile financiare anuale, raportul de audit întocmit de auditorul financiar extern al societăţii.

În plus faţă de auditarea situaţiilor financiare menţionată, A.S.F. a decis lansarea unui nou program de evaluare independentă a sectorului de asigurări din România prin exerciţiul de evaluare a activelor şi a pasivelor, similar celui desfăşurat în perioada 2014-2015 – Balance Sheet Review (BSR). Acest exerciţiu se desfăşoară în colaborare cu EIOPA şi nu sub coordonarea sau la iniţiativa acesteia. În momentul de faţă desfăşurarea exerciţiului este suspendată, şi nu anulată, ca urmare a situaţiei de criză generată de pandemia COVID-19.

Cui acordă A.S.F. împrumuturi
Autoritatea de Supraveghere Financiară nu acordă împrumuturi, neavând această prerogativa stabilită prin actele normative de înfiinţare. În conturile evidenţiate în rubrica „Împrumuturi pe termen scurt acordate“ se regăsesc plasamentele realizate de către ASF, din excedentele cumulate, realizate anual, în certificate de trezorerie şi în titluri de stat la instituţii de credit. Scadenţa acestor plasamente este, de regulă, de maximum 12 luni.

Pentru ce a achiziţionat A.S.F. programe software
În scrisoarea deschisă transmisă de C.O.T.A.R. se arată: în anul 2018, ASF a achiziţionat licenţe pentru programe informatice în valoare de aproape 1 milion de Euro (3.863.343 lei); întrebarea legitimă care apare este cu ce program informativ (software) a funcţionat A.S.F. până atunci şi ce considerente au stat la baza înlocuirii acestuia cu alt program, în valoare de 1.000.000 Euro care, după cum se poate constata, a condus la rezultate mult mai slabe a autorităţii.
La nivelul A.S.F. nu putem vorbi despre un singur program informatic care să acopere necesităţile unui sistem complex, alcătuit dintr-un număr de 14 platforme informatice utilizate pentru diferite activităţi şi care înglobează peste 500 de staţii de lucru.

Nevoile şi exigenţele în domeniul IT evoluează continuu, iar licenţele necesare au, de regulă, o durată limitată de utilizare. Din aceste considerente, la nivelul anului 2018 au fost achiziţionate active necorporale în valoare totală de 1.500.355 lei şi nu de aproape un milion de euro (3.863.343 lei). Acestea sunt utilizate în activităţile curente şi reprezintă licenţe de folosire pentru sistemele de operare şi diverse programe informatice la nivelul staţiilor de lucru individuale, licenţe de folosire şi servicii suport pentru sistemele de operare aferente serverelor, licenţe de folosire şi servicii suport pentru bazele de date, licenţe de folosire pentru programele de analiză şi vizualizare a datelor, precum şi contribuţia naţională la dezvoltarea şi mentenanţa componentelor IT din cadrul proiectelor delegate ESMA.

În concluzie, în urma analizei principalelor teme supuse atenţiei opiniei publice de către C.O.T.A.R., Autoritatea de Supraveghere Financiară reiterează că acestea nu sunt corect fundamentate şi prezintă într-un mod vădit distorsionat realitatea.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...