Special

Râmnicul vechi, salvat prin imobile cu parfum de epocă

Sute de case şi conace din Vâlcea au intrat sub protecţia legilor patrimoniului cultural, salvând imaginea unui trecut romantic

Colţurile care mai adăpostesc imaginea unui Râmnic cu aer de oraş înţesat de comercianţi şi moştenitori ai unor familii cu renume istoric au fost clasificate şi inventariate din nou în cursul anului 2011. Specialiştii Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Vâlcea au alcătuit deja o hartă a zonelor protejate din municipiul de reşedinţă al judeţului Vâlcea. Studiile lor nu s-au limitat însă doar la capitala judeţelui, alte oraşe care mai păstrează farmecul veacului XIX prin clădirile iţite pe diverse străzi se alătură Râmnicului. Printre acestea se numără Horezu, Brezoiul şi Băbeniul.

Primul pas pentru stoparea distrugerii clădirilor de patrimoniu din oraşele vâlcene a constat în majorarea amenzilor date proprietarilor care modifică cu bună ştiinţă structura interioară sau exterioară a acestor imobile. „Amenda pentru modificările aduse unui astfel de imobil se ridică la 4.000 de lei. Însă, după ce am identificat şi stabilit harta ansamblurilor urbane, i-am avertizat pe proprietarii acestor clădiri că modificările aduse în peisajul urbanistic, în astfel de zone, se pot solda cu dosare penale. Avem deja în Râmnicu Vâlcea străzi unde şi clădirile nou ridicate se conformează stilului arhitectural al zonei protejate. Este un lucru îmbucurător, pentru că astfel putem păstra imaginea oraşului de odinioară”, a declarat Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea. Până în acest moment, specialiştii din cadrul direcţiei nu au aplicat nicio amendă în judeţ, proprietarii conformându-se normelor impuse.

Mai scump, dar mai elegant

Refacerea unui imobil inclus în cadrul ansamblurilor urbane de patrimoniu este o sarcină care încarcă nota de plată a proprietarului. Rezultatul încântă însă ochiul celui ce locuieşte în acea clădire şi în egală măsură pe al oaspetelui său. „Am căutat nişte meşteri mai buni, m-a costat mai mult, dar am pus într-adevăr casa în valoare. Refacerea stucaturii de pe fronton le-a luat ceva mai mult timp”, explică Robert Chidu, locatar al unui imobil inclus în categoria valorică B a ansamblurilor urbane de patrimoniu din Râmnicu Vâlcea. Municipiul are chiar o stradă întreagă inclusă în această categorie, până şi fostul primar al Râmnicului, Mircia Gutău respectând normele arhitectonice ale zonei. Asta în ciuda faptului că imobilul ridicat de fostul edil nu are decât patru ani vechime. Nici proprietarii firmelor care deţin astfel de imobile nu şi-au permis să ignore legea. „Avem o firmă cu un lanţ de restaurante deschise în tot oraşul care mai nou a inaugurat o astfel de locaţie într-un imobil datat la sfârşitul secolului XIX - începutul secolului XX. Şi-au luat autorizaţiile şi, din verificările noastre, au respectat întocmai planurile iniţiale ale clădirii. Aş putea să spun că au făcut mai mult de atât, au înlăturat chiar unele elemente nelalocul lor adăugate în perioada în care clădirea nu era declarată de patrimoniu”, mai spune directorul Epure. Alţi proprietari, în schimb, mai cu frică de lege, aşteaptă cuminţi autorizaţii şi pentru cea mai mică renovare, fie ea interioară. De exemplu, patronul unui lanţ de magazine cu abator de carne propriu, a intrat în posesia clădirii monument istoric în care a funcţionat Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Vâlcea pe care a cumpărat-o de la foştii proprietari. Noul proprietar nu a mişcat nicio cărămidă din clădire, deşi a achiziţionat-o de ceva vreme. „Nu am demarat lucrări de renovare acolo pentru că nu am încă autorizaţii pentru aşa ceva. Este monument istoric şi vreau să evit orice neplăcere. Când o să am actele, vorbim. Sper în două săptămâni. Nu ştiu ce voi face acolo, în orice caz, nu cârciumă!”, ne-a declarat Dumitru Crăciunescu. Noul proprietar a început, în schimb, să construiscă alte anexe în curte, unde vor funcţiona câteva birouri ale firmei sale.

Capitala artei brâncoveneşti, restaurată cu bani de la Guvern

Nici oraşul Horezu nu a scăpat de febra schimbării la faţă a clădirilor de patrimoniu. Cu 2,6 milioane lei, primăria oraşului a reuşit să refacă faţadele ansamblului de clădiri din centrul urbei readucând în ochii trecătorului imaginea Horezului de la începutul secolului trecut. La această oră, centrul istoric al oraşului este una dintre zonele cele mai circulate, atât de turiştii dornici să admire panorama stradală cu parfum de epocă, cât şi de localnicii ieşiţi la promenadă.

Clădiri vechi de patrimoniu, revendicate fără succes de foşti proprietari

"Avem deja în Râmnicu Vâlcea străzi unde şi clădirile nou ridicate se conformează stilului arhitectural al zonei protejate. Este un lucru îmbucurător, pentru că astfel putem păstra imaginea oraşului de odinioară.", Florin Epure, directorul Direcţiei de Cultură Vâlcea

Mai multe clădiri de patrimoniu, în care funcţionează instituţii de stat, au făcut în ultimii 10 ani obiectul unor revendicări cu sau fără reuşită. Astfel, în Râmnicu Vâlcea, una dintre cele mai importante clădiri pentru care statul a dat bani grei pentru a o păstra în patrimoniu este Muzeul de Artă „Casa Simian”. Clădirea a fost revendicată în 2003 de Simian de Mouret Ana Maria şi Simian Oprea Vlad. După o notificare respinsă de autorităţi şi o contestaţie soluţionată de Tribunalul Vâlcea, Consiliul Judeţean a fost obligat să emită o dispoziţie cu ofertă de despăgubiri băneşti. În 2006, Guvernul Tăriceanu a aprobat 1,25 de milioane de euro pentru salvarea Muzeului de Artă «Casa Simian» de la retrocedare, după ce moştenitorii lui Nae Simian ceruseră iniţial pentru clădirea de o valoare culturală inestimabilă 1,8 milioane de euro.

Meşteşugarii şi sindicaliştii au rămas cu buza umflată

O altă clădire ce a rămas în patrimoniul autorităţilor este sediul Teatrului Municipal Ariel din parcul Zăvoi. Clădirea a fost revendicată de SOCOM Sârguinţa printr-o notificare înregistrată în 2001, cauza nu a fost soluţionată. Şi sediul Grădiniţei-Creşă cu Program Prelungit de pe Str. Rapsodiei Nr. 3 a făcut obiectul art. 16 din Legea 10/2001. Imobilul a fost revendicat de CNSLR Frăţia. În acest caz, notificarea a fost respinsă din lipsă de acte doveditoare ale calităţii de proprietar. Dispoziţie de respingere s-a dat şi în cazul Casei de Cultură din staţiunea Băile Govora, clădire ce fusese revendicată de Antoneta Olga Deaconescu. Alte imobile din staţiunea vâlceană ce au fost cerute de foştii proprietari sunt Trezoreria, revendicată de Gheorghe Tacotă şi Gheorghe Enescu, şi sediul Grupului de Pompieri, revendicat de Alexandru Luis Sacerdoţeanu.

Poliţiştii nu au avut „arme” pentru păstrarea sediilor

Pe lista de revendicări s-a aflat şi sediul de Poliţie din Horezu, notificat de moştenitorii defunctului Dumitru Boţocan. În acest caz, clădirea a fost retrocedată, iar oamenii legii mutaţi în sediul Consiliului Local. Un alt imobil restituit foştilor proprietari este Şcoala Balaciu din localitatea Roşiile. Lista continuă cu sediul Postului de Poliţie din Brezoi, Casa de Cultură Cerna din Vaideeni, cazuri în care foştii proprietari au fost despăgubiţi în bani, şi Şcoala Ocniţa din localitatea Ocnele Mari, clădire ce a rămas în proprietatea statului pentru că fusese donată de foştii proprietari. Printre perlele culturii vâlcene care era cât pe ce să-şi schimbe proprietarii se numără şi Culele de la Măldăreşti. Cula Greceanu a fost revendicată de Ileana Greceanu Anghel, pentru care instanţa a dispus despăgubire în bani. Şi Cula Duca a rămas în patrimoniul naţional după ce notificarea depusă de Radu Rochas şi Natalia Drăgan a fost respinsă de judecători pentru că exista un act prin care fusese donată de foştii proprietari.

Peste 300 de imobile cu parfum de istorie, revendicate

Din 14 februarie 2002, de când se aplică Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în judeţul Vâlcea au fost înregistrate 3.293 de cereri prin care foştii proprietari îşi revendicau clădirile şi terenurile aferente, preluate prin decrete de expropriere sau naţionalizate, fie ele imobile de patrimoniu sau nu. Cele mai multe dintre aceste notificări, aproximativ 1.500, au fost depuse la Primăria Râmnicu Vâlcea. Dintre toate revendicările, 280 au fost restituite în natură, iar 1.167 au fost soluţionate prin echivalent, respectiv acţiuni, titluri sau despăgubiri băneşti. 748 dintre notificările depuse de foştii proprietari au fost respinse pentru că nu făceau obiectul legii sau pe considerentul că petenţii nu aveau acte justificative. Până la sfârşitul anului, autorităţile mai au de soluţionat 251 de notificări înregistrate la nivelul judeţului Vâlcea referitoare la preluarea proprietăţilor confiscate în mod abuziv de regimul comunist.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...