Special

Dragoş Petroşanu, destinul unui remarcabil intelectual vâlcean, frânt tragic la Odesa pentru că a ales să-şi servească patria şi pe front

“Miscellanea Historica et Archaeologica in Memoriam Dragoş Petroşanu (ediderunt: Costin Croitoru, Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru)” a văzut lumina tiparului în condiţii de excepţie asigurate de autori, Editura Istros şi Pcprint.ro

Pcprint.ro a tipărit un nou volum de excepţie, o culegere de comunicări ştiinţifice din domeniul istoriei şi arheologiei dedicat de un inimos colectiv de autori memoriei lui Dragoş Petroşanu. Născut în 21 ianuarie 1915, în comuna vâlceană Mihăeşti, a devenit după absolvirea liceului licenţiat în litere şi filosofie, după care a urmat şcoala superioară de arhivistică şi Şcoala de Ofiţeri în Rezervă de Infanterie nr. 1 Ploieşti. Când a fost concentrat, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, era profesor la Şcoala Buftea - Bucureşti. Abia predase, potrivit notelor lui lui Aurelian Sacerdoţeanu, “manuscrisul studiului despre Hurezi sau Romani (Hrisovul, I, 1941, p. 192-209)” şi a plecat pe front, direct în linia întâia deşi avea toate recomandările necesare să ocupe un loc ferit de ororile carnagiului de pe front. Pe 16 octombrie 1941 este rănit în luptele de la Gniliacovo – Ucraina (lângă Odesa – n.r.), cinci zile mai târziu fiind declarat mort în spitalul de campanie nr. 8. A fost decorat cu ordinul “Coroana României”, clasa a V-a cu spadă şi panglică de virtute militară, potrivit Ordinului de Zi nr. 80 / 1942.

Autorii volumului de cercetări îi dedică memoriei lui Dragoş Petroşanu Cuvântul Înainte al lucrării ca un omagiu adus destinului unui tânăr şi promiţător intelectual care “nu şi-a rispit timpul”, aşa cum îşi notase şi Aurelian Sacerdoţeanu (vâlcean născut în Costeşti, profesor de filosofie şi litere, doctor în istorie devenit după un stagiu de specializare la Paris, apoi, director al Arhivelor Statului şi, în final, reputat profesor universitar la Catedra de Arhivistică din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, carieră pentru care în prezent Muzeul judeţean Vâlcea îi poartă numele). “Studierea istoriei locale - un domeniu deja «clasic» al istoriografiei româneşti - a cunoscut, în veacul nu demult încheiat, perioade de un deosebit interes ilustrate de rezultate ştiinţifice semnificative. Dincolo de «modă», tendinţe şi circumstanţe, cercetarea istoriei locale a rămas o constantă a istoriografiei româneşti, desigur în context naţional şi general european. Domeniul a fost ilustrat de reputaţi specialişti care nu mai au nevoie de vreo prezentare, contribuţiile acestora fiind de notorietate. Printre aceştia, şi de cele mai multe ori cu sprijinul lor nemijlocit, au «pulsat» constant o pleiadă de tineri înzestraţi natural cu apetenţe specifice, iar de către «magiştrii» cu maniere şi metodologie de lucru în ceea ce priveşte descifrarea trecutului. Unul dintre tinerii «de perspectivă» în acest câmp deosebit de fertil şi captivant al cercetării istorice a fost Dragoş Petroşanu, al cărui destin s-a frânt foarte devreme, dar nu înainte de a da măsura calităţilor sale în domeniu.
Repere biografice păstrate sunt puţine şi datează în special din perioada maturităţii, risipite ici şi colo, în special în foaia matricolă şi în foaia calificativă de la Şcoala de Ofiţeri în Rezervă Infanterie, nr. 1, Ploieşti. Potrivit primei, Petroşanu P. Dragoş se născuse la 21 ianuarie 1915 în Mihăeşti, judeţul Vâlcea, ca fiu al lui Petre (preot) şi al Lucreţiei. Era căsătorit din anul 1935 cu Paula Dozescu, având doi copii, pe Petre născut în anul 1935 şi Cristina născută în anul 1939. Absolvise patru clase primare, şapte clase de liceu teoretic, ulterior fiind licenţiat în litere şi filosofie, după care urmase şi Şcoala superioară de arhivistică; era cunoscător al limbii franceze. Potrivit secundei foi, Petroşanu P. Dragoş făcea parte din Regimentul 2 Dorobanţi, pentru a-şi însuşi tot ce s-a predat. Cunoaşte şi aplică bine instrucţia practică şi cea teoretică; [şi] comandă bine plutonul", iar ca „notă finală cu concluzii şi propuneri" se arată că „elevul se caracterizează printr-o muncă neobosită şi conştiincioasă, cu calităţi morale şi intelectuale remarcabile. Elev exemplu. Comandă bine plutonul. Merită cu prisosinţă a deveni ofiţer de rezervă". (...)

Dragoş Petroşanu, elogiat şi de Aurelian Sacerdoţeanu

Un alt capital de informaţii - şi acestea succinte - poate fi extras din necrologurile ce reţin unanim calităţile intelectuale ale tânărului ce promitea o carieră frumoasă, respectiv reiterează un număr - deja consistent - de contribuţii istoriografice. Aurelian Sacerdoţeanu este unul dintre cei care semnează câteva gânduri postume, poate nu întâmplător, inserate în economia revistei Hrisovul, alături de necrologul lui Henri Stahl. Iată ce scria acesta despre Dragoş Petroşanu: «abia ne-a predat manuscrisul studiului despre Hurezi sau Romani (Hrisovul, I, 1941, p. 192-209) şi tânărul nostru absolvent a plecat pe front în timp ce-I făcusem recomandarea pentru ocuparea unui post la Arhivele Statului din Craiova. Din linia de luptă am primit adesea ştiri de la el. Se gândea totdeauna la arhive, cercetării cărora se dedicase cu totul. I-a fost dat să cadă însă în lupta eroică de la Odesa la 16 octombrie 1941, ultima zi a eroicei epopei româneşti de la poarta Basarabiei. Elev distins şi pasionat cercetător al Olteniei sale, Dragoş Petroşanu nu şi-a risipit timpul. A folosit fiecare moment spre a aduce un act nou, o interpretare serioasă. Astfel a dat la lumină: Schitul Lipovul din judeţul Dolj (Revista Arhivelor, III, 1939, p. 366-375), Câteva acte vechi din Păusesti-Măglasi, Vâlcea (Oltenia, II, 1941, p. 141-145), Câteva schituri oltene necunoscute (Arhivele Olteniei, XIX, 1940, p. 31¬36; XX, 1941, p. 128-138) şi Data Evangheliarului dăruit mânăstirii Bistriţa de la Marcea Postelnicul (Revista Istorică Română, VII, 1937, p. 395-397). Era un început deosebit de frumos, acum pentru totdeauna curmat. În afară de ceea ce a putut da, strângea material pentru o monografie documentată a mănăstirii Bistriţa din Vâlcea şi pentru lista şi peceţile banilor Craiovei. Ar fi bine dacă această muncă de ani de zile va fi revizuită şi dată la lumină. Publicaţia de faţă stă la dispoziţie pentru a păstra mai departe între noi amintirea bunului şi preţuitului nostru elev mort pentru patrie». (...)

Comunicări de la simpozionul închinat lui Dragoş Petroşanu, la Mihăeşti, în februarie 2018

Grosso modo, prezentul volum conţine comunicările publice susţinute la simpozionul închinat lui Dragoş Petroşanu, ediţia a III-a, desfăşurat la Măgura, comuna Mihăeşti (jud. Vâlcea) în data de 24 februarie 2018, rod al colaborării fructuoase dintre Universitatea din Piteşti - Facultatea de Teologie, Litere, Istorie şi Arte, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Vâlcea, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Tinerilor Vâlcea, Şcoala Gimnazială Măgura şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Vâlcea. Este imperios necesar să amintim în aces sens aportul adus de către domnul conf. univ. dr. Constantin Augustus Bărbulescu, decan al Facultăţii de Teologie, Litere, Istorie şi Arte din cadrul Universităţii din Piteşti, care prin atragerea unui număr semnificativ de specialişti ce au susţinut intervenţii tematice, a provocat organizatorii spre această finalitate publică a demersului, anume tipărirea volumului simpozionului.
Mulţumind odată în plus, şi aici, distinsului om de cultură Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, şi director al Muzeului Brăilei «Carol I», pentru acceptul de a «plasa» materialul istoriografic sub «egida» prestigioasei edituri Istros, ne exprimăm încrederea că aceste «căutări» îşi vor regăsi drumul spre tradiţie sub forma pe care o inaugurăm acum, simpozion + volumul lucrărilor.

Oviudiu Udrescu şi Alexandru Nălbitoru, co-editori ai volumului omagial

Volumul a apărut sub egida Editurii Istros a Muzeului Brăilei “Carol I” Brăila – Râmnicu Vâlcea 2019, cu suportul financiar al Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Vâlcea şi Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Tinerilor Vâlcea, cu sprijinul Centrului de Cercetare Istorică, Arheologică şi de Patrimoniu “Gheorghe I. Brătianu”, Universitatea din Piteşti şi al Universităţii de Stat “Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul. Colegiul ştiinţific a fost alcătuit din: prof. univ. dr. Claudiu Neagoe, Universitatea din Piteşti; conf. univ. dr. Cosmin Bărbulescu, Universitatea din Piteşti; cercet. ştiinţific. dr. Costin Croitoru, Muzeul Brăilei “Carol I”; conf. univ. dr. Ion Gheleţchi, Universitatea de Stat “B. P. Haşdeu”, Cahul. Coperta, macheta grafică, prelucrarea ilustraţiilor au fost asigurate de Costin Croitoru. Co-editor al volumului alături de istoricii vâlceni Ovidiu vasile Udrescu şi Alexandru Nălbitoru.
Din cuprinsul volumului amintim: Cuvânt înainte; Răuceşti-Dealul Munteni. O aşeare cucuteniană pe un drum al sării? – autor Vasile Diaconu; Ceramica de tip Gornea-Orleşti din nordul Olteniei - Ion Tuţulescu; Câteva aspecte referitoare la etapa finală a epocii bronzului în partea de sud a României - Alexandru Nălbitoru; Aspecte politico-militare ale pirateriei mediteraneene în lumea antică - Ana Maria (Buliche) Gorobica, Nicolai Gorobica; Mărfuri şi rute comerciale antice. Rolul de protecţie al cetăţilor geto-dacice de pe Siret - George Dan Hânceanu; Drumurile romane de pe teritoriul judeţului Olt, regiunea Oltenia - Ioana Ştefan; Arta culinară: o ştiinţă auxiliară a istoriei? - Marin Toma; Populaţia Ţării Româneşti în timpul domniei lui Mircea - Claudiu Neagoe; Contribuţii la istoria lexicului monetar românesc: nume de monede greceşti care au circulat în zona Dunării de Jos. I. Costanda şi Constantinat - Costin Croitoru; Despre unele încercări de revigorare a activităţilor portuare la Brăila, după 1828 - Vasilică Vernescu;Îmbunătăţirea căilor de comunicaţie din sudul Basarabiei în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Construcţia drumului de poştă Cahul-Leova - Ion Gheleţchi; Despre o cască germană din Primul Război Mondial descoperită pe teritoriul localităţii Mihăeşti, judeţul Vâlcea - Ovidiu Vasile Udrescu, Alexandru Nălbitoru; Specificaţii privind impactul crizei economice din anii 1929-1933 asupra personalului didactic şi sanitar din judeţul Vâlcea - Petruţa Bardan; Relaţii româno-britanice în perioada premergătoare instaurării regimului carlist - Aurelian Chistol; Relaţii româno-iugoslave în perioada iunie 1940 – aprilie 1941 / Marius Răzvan Ţîrcu.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...