Politică

Război în online. Cifrele despre PSD care răstoarnă tot ce ştiai

O analiză a strategiilor electorale folosite de PSD răstoarnă tot ce se vehicula despre campania partidului la europarlamentare. Un consultant de comunicare a realizat pentru DCNews o analiză a războiului purtat în mediul online în 2019, cu rezultate surprinzătoare. Cifrele demonstrează astfel că după doi-trei ani de absenţă pe reţelele sociale, comunicarea PSD în online a explodat, în 2019.

PSD, desfăşurare de forţe în online

PSD a făcut eforturi uriaşe ca să domine spaţiul de comunicare virtuală. În medie, fiecare român a văzut cel puţin 20 de mesaje electorale PSD în mediul online: 500 de milioane este numărul de vizualizări obţinut de pesedişti doar prin publicitate online, într-o campanie de omniprezenţă digitală care a inclus website-uri naţionale şi locale, Google, Facebook, Instagram, YouTube şi aplicaţii mobile. PSD a inundat mediul online, de la Facebook şi Instagram, YouTube şi Google, la bannere pe site-uri şi aplicaţii mobile.

Infrastructura de campanie a fost bine adaptată la noile obiceiuri de comportament ale oamenilor. Facebook a fost cel mai probabil motorul principal al campaniei online - doar aici s-au rulat 450-500 de campanii separate.

PSD a acţionat pe Facebook mai elaborat decât celelalte partide care au participat la europarlamentare. În ultimele săptămâni de campanie au folosit chiar ad-uri speciale (se numesc canvas - practic, acestea simulează pagini de aterizare pentru fiecare campanie/subiect).

Boţii şi fermele de servere au fost, de asemenea, o componentă „invizibilă”, dar în permanenţă prezentă în campania PSD; altfel spus, social democraţii s-au folosit de inteligenţă artificială în campania electorală pentru europarlamentare. Circa 100.000 de comentarii pro-PSD au fost generate în fiecare zi.

Pagina Instagram a PSD a fost actualizată permanent, fiind pentru prima dată folosită într-o campanie online de către partid.

Campaniile YouTube ale Partidului Social Democrat, a altă premieră, au atins peste 35 milioane de vizualizări în mai puţin de 4 săptămâni. PSD a rulat campanii de ”programmatic RTB via multiple platforme”, numărând zeci de milioane de afişări livrate către audienţe targetate, în funcţie de momentul campaniei sau de mesaj. Sute de milioane de afişări de bannere au fost obţinute pe sute de site-uri (este vorba despre bannere dinamice generate pe template-uri customizate, cu mesaje în secvenţă).

Un nou jucător în spaţiul virtual

Cum se explică, deci, eşecul partidului la europarlamentare? Cum a reuşit Opoziţia, cu mai puţine ”arme şi muniţii” online, să câştige bătălia din spaţiul virtual? Răspunsul ţine de modul în care au fost folosite aceste arme, de mesajele vehiculate pe Internet. PSD a lansat 80% mesaje pozitive, arătând ce au făcut la guvernare, şi doar 20% mesaje care să atace adversarii sau să răspundă acuzaţiilor acestora. Opoziţia a avut o campanie în care mesajele negative tindeau spre 100%.

Analiza arată că PSD, în ciuda înfrângerii de la europarlamentare, a devenit un jucător important în spaţiul virtual, iar alegerea unei strategii de comunicare adecvate îl poate transforma într-un adversar periculos pentru partidele care nu aveau până acum competiţie în online.

Iată integral analiza campaniei PSD în online, realizată de un consultat în comunicare pentru DCNews:

“Până nu demult, campaniile electorale au urmat un traseu destul de previzibil, pentru că politicienii şi partidele lor (în România şi în lume) aveau un repertoriu limitat de mijloace prin care puteau ajunge la alegători: mai întâi presa scrisă, apoi radio, apoi, treptat, televizorul, care a ţinut captiv publicul electoral pe parcursul mai multor decenii.

Oamenii au fost obişnuiţi să-i vadă pe cei cărora urmau să le încredinţeze votul; au plătit, însă, un preţ mare pentru asta - au uitat să-i asculte. De la prima dezbatere electorală televizată, alegerile votanţilor nu s-au mai făcut cu argumente concrete, raţional, ci pe baza spectacolului jucat de candidaţi. Recent (inevitabil) campaniile electorale s-au mutat în acest format de pe TV direct online, direct sub privirile întotdeauna alerte ale alegătorilor, devenind un show de o complexitate uimitoare în care câştigă cine are cea mai bună regie.

În cazul alegerilor europarlamentare din acest an, premiul pentru regie, pus în braţele lor de către votanţi, revine PNL, USR+, Pro România şi, de la sine înţeles, preşedintelui Klaus Iohannis.

PSD, resurse pentru victorie

Uimitor este însă că PSD, care a avut o campanie complet opusă… Opoziţiei, a fost, strict din perspectiva strategiei de comunicare online, la un pas de câştigarea alegerilor. Pas pe care l-au făcut în locul social democraţilor câteva milioane de votanţi, bine pregătiţi psihologic pentru aceasta. Campania care a premers scrutinul din 26 mai 2019 este per ansamblu, oricum ne-am gândi la ea, atipică. Nu doar pentru că a fost o bătălie dusă aproape complet online, ci şi pentru că prezenţa la vot şi rezultatele ei au cvasi-răsturnat ierarhia politicii româneşti, iar procentele au şocat în aceeaşi măsură învingători şi perdanţi, sociologi şi analişti.

În cazul Partidului Social Democrat însă, votul din 26 mai nu arată, în ciuda procentelor obţinute, o scădere în relevanţă, aşa cum încearcă acum să se sugereze. Dimpotrivă: în 2019, PSD a adus la urne un număr similar de votanţi ca în 2014. Diferenţa, acum, a fost dată de prezenţa uriaşă la vot şi de o puternică şi chirurgical de eficientă campanie de demonizare dusă practic de întreaga opoziţie împotriva Partidului Social Democrat. Prezenţa la vot: să ne amintim că nimeni nu se aştepta ca 9,3 milioane de oameni să se prezinte la urne, chiar şi în condiţiile în care Referendumul pe Justiţie a impulsionat puternic prezenţa la vot. Ei bine, toate sondajele din această campanie au fost făcute pe o prezenţă estimată de până în 35%.

Aşadar, la o participare de 5-6 milioane de oameni (circa 35%), Referendumul nu ar fi trecut, iar PSD ar fi obţinut un scor de 33%, mult peste ce au primit câştigătorii acestui scrutin. Să amintim şi procentele Pro România, care a luat 6,6% din scorul PSD. După toate aparenţele, în condiţiile unei prezenţe normale la vot pentru România la acest tip de alegeri şi incluzând felia din PSD cu care s-a servit Victor Ponta, Partidul Social Democrat s-ar fi dus spre 40% la europarlamentare, chiar şi pe fondul unor ani tulburi, politic şi administrativ. Singurul perdant în cazul unei prezenţe mari la vot rămâne PSD.

Demonizarea PSD, strategia Opoziţiei

Nu putem să nu ne punem, deci, această întrebare: De ce la nişte alegeri tradiţional fără miză politică au venit un număr mult mai mare de oameni decât au prevăzut toate estimările de până atunci? E drept că alegerile au căpătat miză pentru că le-a fost oferită de preşedintele Iohannis, prin Referendum. Astfel că, de la 35% prezenţă estimată la vot, am ajuns la una reală de aproape 50%. Sunt 15 procente pe care niciun sociolog nu le-a putut prevedea până la final. Ce s-a întâmplat? În campanie, accentul a fost pus pe demonizarea PSD şi a liderului acestuia.

Lucrurile sunt şi mai complicate aici, pentru că strategia a fost lansată cu mult timp înaintea alegerilor europarlamentare. Asistăm, de peste doi ani, la un război de uzură dus în presă, în palatele din aparatul administrativ, în stradă şi, bineînţeles, online. O strategie care a devenit însă extrem de vizibilă în special în campania electorală de o lună care a precedat alegerile europene, aceasta a culminat cu unirea vocilor întregii Opoziţii (PNL şi USR-PLUS, la care se adaugă şi Pro România) în sloganul anti-PSD care a ridicat prezenţa la vot şi a câştigat, de fapt, alegerile.

Campania PSD, centrată pe mesaje pozitive

Spuneam la începutul analizei că PSD a avut o campanie amplă. Partidul a mizat pe reuşitele lui şi pe faptul că, dacă suficient de mulţi oameni vor afla despre lucrurile bune pe care social democraţii le-au făcut din 2019 până în prezent (multe, puţine, fiecare să decidă pentru el) vor avea motive să le acorde votul.

Campania de comunicare PSD, centrată pe mesaje pozitive (uite ce s-a întâmplat bine în aceşti ultimi 2 ani şi jumătate) a adus Partidului Social Democrat peste 2 milioane de voturi. Doar dacă ne uităm la strategia online, vedem că au fost depuse eforturi uriaşe pentru ca mesajul PSD să ajungă la cât mai mulţi oameni (chiar Moise Guran a spus că peste tot apar doar mesajele pesediştilor). A ajuns, cam de aproximativ 500 de milioane de ori: acesta este numărul de vizualizări obţinut de PSD doar prin publicitate online, într-o campanie de omniprezenţă digitală care a inclus website-uri naţionale şi locale, Google, Facebook, Instagram, YouTube şi aplicaţii mobile. (Datele sunt publice pe YouTube şi Facebook). PSD a inundat mediul online, literalmente. De la Facebook şi Instagram, YouTube şi motorul de căutare Google, la bannere pe site-uri şi aplicaţii mobile prin diferite metode de buying. Un estimat de profile de utilizatori online este 11-12 milioane.

Infrastructura de campanie, impresionantă

Infrastructura de campanie, foarte bine adaptată la noile obiceiuri de comportament al oamenilor (principiul e simplu şi sănătos: unde sunt ei, suntem şi noi) pare la fel de impresionantă:

1. Facebook a fost cel mai probabil motorul principal al campaniei online - doar aici s-au rulat mai mult de 450-500 de campanii separate. Tot aici, PSD a comunicat atât pe pagina-mamă a partidului, cât şi pe pagini dedicate fiecărui departament din Consiliul Naţional (de la politici fiscale până la agricultură). Să nu uităm nici de paginile PSD locale care au preluat mesajele centrale, nici de mobilizarea online a liderilor PSD. Peste 76 milioane de afişări într-o lună au fost obţinute doar prin campania de promovare din acest mediu. De altfel, PSD a acţionat pe Facebook mai elaborat decât celelalte partide care au participat la europarlamentare. În ultimele săptămâni de campanie au folosit chiar ad-uri ceva mai speciale (se numesc canvas - practic, acestea simulează pagini de aterizare pentru fiecare campanie/subiect).

2. Tot pe Facebook, dar mai puţin vizibilă pentru un ochi neatent, s-a făcut probabil monitorizarea grupurilor (pro-, dar mai ales anti-PSD). Se explică astfel faptul că discuţii altfel prea puţin mediatizate şi-au găsit ecou în acţiunile şi în declaraţiile publice ale social democraţilor.

3. Boţii şi fermele de servere au fost, de asemenea, o componentă „invizibilă”, dar în permanenţă prezentă în campania PSD; altfel spus, social democraţii s-au folosit de inteligenţă artificială în campania electorală pentru europarlamentare. Circa 100.000 de comentarii pro-PSD au fost generate în fiecare zi. Un pic impresionant, nu? Mai ales pentru un partid care literalmente nu a existat online până recent.

4. Un pic mai departe de Facebook, pagina Instagram a Partidului Social Democrat a fost actualizată permanent - atenţie, pentru prima dată folosită într-o campanie online de către PSD. M-am uitat pe posturi. Sunt exact ce trebuie, bine targetate pe publicul fidel.

5. Nu ştiu dacă aţi dat de vreun ad PSD pe YouTube. Eu da; şi încă de multe ori. Am făcut un mic research şi, din nou, premieră pentru social democraţi: exact, e prima dată când s-au promovat şi pe YouTube. În plus, campaniile YouTube ale Partidului Social Democrat au atins peste 35 milioane de vizualizări în mai puţin de 4 săptămâni.

6. PSD a rulat campanii de programmatic RTB via multiple platforme, numărând zeci de milioane de afişări livrate către audienţe targetate, în funcţie de momentul campaniei sau de mesaj.

7. Dacă aţi intrat pe vreun site de presă din România în perioada campaniei electorale (presa e un exemplu, puteaţi probabil să intraţi şi pe un site de reţete pentru tinere mămici) aţi văzut cu siguranţă un mesaj în care PSD menţiona, pe scurt, o reuşită a guvernării sale. Nu a fost o întâmplare, să ştiţi. Toate aceste mesaje care au avut rolul de a comunica rezultatele PSD pe fiecare domeniu de activitate au împânzit efectiv internetul pe întreaga campanie electorală. Sute de milioane de afişări de bannere au fost obţinute pe sute de site-uri (este vorba despre bannere dinamice generate pe template-uri customizate, cu mesaje în secvenţă).

8. Oricine dorea să ştie ce a făcut PSD în 2 ani a avut atât de multe resurse online la dispoziţie, încât nici dacă nu voia nu putea să nu le găsească. psdonline.ro şi guvernarepsd.ro sunt doar 2 dintre website-urile folosite de partid. PSD şi-a făcut până şi propriul tool de comunicare! Da, există o aplicaţie de mobil (are cam 200.000 de utilizatori unici acum) în care se distribuie mesajele partidului. Dacă a fost făcută pentru cazul în care vor rămâne fără opţiuni de promovare online (şi Google şi Facebook devin din ce în ce mai pretenţioşi cu mesajele politice) - bine gândit.

9. La fel de bine gândită a fost şi alinierea partidului la noile standarde cu privire la publicitatea politică - PSD a fost printre primele partide care a făcut demersurile necesare.

10. Nu în ultimul rând, e de menţionat şi că PSD a fost în primele locuri în paginile de rezultate Google (asta în ciuda mesajelor nu foarte creative ale opoziţiei).

Concluzie: ce a lipsit din strategia de comunicare?

Am văzut că strategia de comunicare online a funcţionat. Dar i-a lipsit un lucru. Estimez că 80% din campania PSD a fost construită pe mesajele pozitive despre care am vorbit mai sus. 20% din efort a fost, în schimb, direcţionat către atacuri la Opoziţie (exemplu: Victor Ponta, Rareş Bogdan etc.). DAR: în condiţiile în care această Opoziţie s-a unit pentru a crea o campanie 100% anti-PSD, cei 20% ai Partidului Social Democrat nu au fost nici pe departe suficienţi. Cu alte cuvinte, singura greşeală a campaniei a fost focusul ei pe POZITIV. Nu are viralitate. Nu încape nicio îndoială: aceste alegeri-show au fost câştigate de mesajele NEGATIVE”.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...