Inedit

Valentina Pelinel: Am fost o adolescentă înaltă şi foarte slabă şi adesea eram chinuită de ceilalţi copii

Unul dintre cele mai cunoscute manechine din lume, Valentina Pelinel, soţia omului politic, Cristian Boureanu, vorbeşte în exclusivitate pentru Săptămâna în Oltenia într-un interviu acordat direct de la New York, despre cum este viaţa alături de un politician, precum şi despre refuzul său de a păşi către această lume. Valentina povesteşte cu fruntea sus despre greutăţile prin care a trebuit să treacă în România sau în SUA, despre ambiţia de a deveni cineva important, dar şi despre cât de irelevante i se par acum toate titlurile obţinute la concursurile de frumuseţe. Frumoasa blondă nu a ezitat să povestească şi despre momentul în care a aterizat de pe podiumurile din New York şi şi-a dat seama că trebuie să devină o mamă pentru fetiţa soţului său şi promite că în viitorul apropiat va rămâne însărcinată.

Daniela Botez: Cum ai ajuns să devii una dintre cele mai faimoase şi cunoscute manechine din lume? Povesteşte-ne despre parcursul evoluţiei tale, despre creatorii de modă pentru care ai prezentat, dar şi despre ceea ce te-a determinat la un moment dat să „abandonezi” această carieră.
Valentina Pelinel: De mică m-am visat manechin. Aveam chiar un caieţel unde lipeam decupaje din ziare cu pozele manechinelor celebre pe care le preferam (Cindy Crawford şi Claudia Schiffer). Am fost o adolescentă înaltă şi foarte slabă şi adesea eram „chinuită” de ceilalţi copii cu frazele pe care poate vi le amintiţi gen „cum e aerul pe sus?” sau „aragaz cu patru ochi”, pentru că purtam ochelari. Primul pas a fost participarea la concursul „Top Model România”, în aprilie 1996. Am câştigat concursul pe 27 aprilie, când tatăl meu ar fi împlinit 46 de ani, dar decedase cu şase zile în urmă. A fost prima mea apariţie pe scenă, am avut emoţii mari şi am fost tristă că mama mea nu a avut bani de bilet, deci nu a fost prezentă în sală. Dar a fost cu noroc, am câştigat titlul de „Top Model România” şi cariera mea de manechin a început. În ţară am prezentat mult în trupa de manechine a Zinei Dumitrescu şi am mai câştigat câteva titluri la concursuri de frumuseţe. Atunci credeam că sunt regina lumii cu atâtea titluri în buzunar, acum mi se pare irelevant. Viaţa adevărată de model a început la New York în 1997. Mi-a fost greu la început, îmi lipseau familia, prietenii şi peisajele, chiar dacă era atât de frumos şi năucitor printre zgârie nori. Am început să lucrez din ce în ce mai mult, am defilat pentru cei mai cunoscuţi creatori de modă din lume, am filmat multe spoturi publicitare pentru Avon, Mc’ Donalds, Macys, Bulova. Am fost pozată de fotografi renumiţi precum Patrick Demarchelier sau Antoine Verglas şi am filmat alături de Carmen Electra, Gisele Bundchen, Naomi Campbell, Adriana Lima, Stephanie Seymour, Willie Nelson. Am multe amintiri frumoase, oameni speciali, peisaje superbe şi experienţe care au contribuit în egală măsură la ceea ce sunt azi. Cum sunt o fire optimistă, am luat partea frumoasă a acestei meserii, ignorând drogurile, tentaţia şi compromisurile inutile pe care le întâlneşti la tot pasul.

D.B.: De ce te-ai hotărât să vii în România când aveai o carieră de succes şi practic nu îţi lipsea nimic în America?
V.P.: Chiar dacă aveam o carieră de succes şi prieteni în USA, e clar că Dumnezeu m-a vrut în România. M-am îndrăgostit de Cristian, care era în România, şi aşa am decis că a venit momentul să mă reîntorc acasă, după ce binînţeles făcusem cam tot ceea ce am visat în meseria de model.

D.B.: Viaţa ta poate nu a fost mereu aşa strălucitoare cum ne este prezentată acum la televizor. În urmă cu mai mulţi ani, înţelegem că situaţia ta financiară nu era una extraordinară.
V.P.: Sunt mândră de faptul că am pornit de jos, de la zero. Nu aveam cum să fiu ceea ce sunt astăzi fără experienţele prin care am trecut. Nu aş fi avut atâta putere, ambiţie şi apreciere a valorilor dacă nu simţeam pe pielea mea senzaţia de foame. După moartea tatălui meu, când aveam 15 ani, pot spune că a început cu adevărat greul, dar Dumnezeu nu îţi dă mai mult decât poţi să duci. Sunt mulţi oameni în situaţia asta, poate chiar şi mai mulţi în ultimul timp din cauza crizei financiare mondiale, aşa că eu nu mă pot plânge, sunt fericită că sunt sănătoasă, îmi e bine.

D.B.: Care este cea mai frumoasă amintire pe care o deţii de pe vremea când erai manechin în America?
V.P.: Am multe amintiri frumoase din viaţa mea de model: primul titlu câştigat la un concurs de frumuseţe urmat de alte titluri, primele aplauze pe podium la New York, prima reclamă tv, primii bani câştigaţi, panoul de 40 de metri cu poza mea în Times Square în New York şi multe altele.
Am amintiri multe şi frumoase care le „copleşesc” pe cele mai puţin plăcute, aferente fiecărei meserii şi care apar în viaţa fiecăruia dintre noi.

D.B.: Te-ai axat în ultima perioadă pe promovarea unei alimentaţii sănătoase, pe sport şi alte sfaturi utile pentru femei. Ce te-a determinat să te apuci serios de promovarea în acest domeniu?
V.P.: Sportul şi alimentaţia au „apărut” cu adevărat în viaţa mea acum patru ani. Am luat şapte kilograme în greutate atinci şi asta m-a îndemnat să consult un nutriţionist şi să aleg o formă de mişcare cardio pe care să o practic frecvent. Am început cu un regim alimentar recomandat de doctorul nutriţionist Anda Avramescu, care în timp mi-a devenit prietenă. Dacă nu ajungeam să acumulez aceste şapte kilograme, probabil că nici azi nu aş fi avut atâtea cunoştinţe despre alimentaţie, carenţe, detoxifiere, sănătate. Şi dacă în liceu îmi plăcea să fiu scutită la ora de sport, acum pot să spun că nu mai pot să trăiesc fără mişcare (jogging, aerobic, yoga, power plate, înot, schi). Cine şi-ar fi imaginat acum doi ani când am păşit pentru prima oară în sala de aerobic şi îmi dădeam cu stângul în dreptul că după doi ani de antrenamente aproape zilnice, voi lansa un DVD cu doamna profesoară şi voi deveni o persoană care iubeşte să facă mişcare?! Încerc să studiez, să mă informez în permanenţă de orice aspect interesant, despre alimentaţie şi teme de dezbatere precum vegetarianismul, veganii, detoxifierea organismului, cum ardem caloriile în timp scurt şi mai presus de orice, ce simte corpul nostru, ce îşi doreşte, cum reacţionează.

D.B.: Povesteşte-ne cum a început povestea de dragoste între tine şi soţul tău. Ce te-a atras la omul Cristian Boureanu?
V.P.: Povestea de dragoste dintre mine şi Cristian a început cum nu m-aş fi aşteptat: a fost dragoste la prima vedere. Nu credeam în astfel de sentimente, dar iată că viaţa mi-a arătat alte lucruri. M-a atras sinceritatea lui Cristi, dacă alţi bărbaţi au încercat întotdeauna să pară în faţa mea mai buni decât sunt (mai frumoşi, mai capabili, mai umili sau mai bogaţi), Cristi şi-a pus viaţa şi sentimentele pe tavă din prima clipă, alături de greutăţile şi problemele pe care le întâmpina la acea vreme. Asta am apreciat foarte mult, în afară de faptul că mi-a plăcut fizic, e un bărbat frumos, prezentabil, inteligent şi pasional.

D.B.: Cum este viaţa lângă un politician, care este mai mereu plecat, ocupat cu campanii electorale, discursuri şi şedinţe de partid? S-a întâmplat să îi reproşezi soţului tău că nu petrece suficient timp cu tine?
V.P.: Viaţa lângă soţul meu e în primul rând viaţa lângă omul Cristian Boureanu şi apoi apare în peisaj politicianul. Nu mă pot plânge că nu petrecem timp împreună. Cristi nu e genul de bărbat care să iasă des cu băieţii, să plece mult de acasă fără mine sau să iasă seara des în oraş. Noi, de regulă, suntem foarte „lipiţi”, facem vacanţe împreună doar noi doi, luăm masa acasă împreună, ieşim peste tot unde e posibil amândoi.

D.B.: Îi faci campanie lui Cristian Boureanu?
V.P.: Nu mă atrage politica ca şi domeniu de implicare, ci îmi place mai degrabă să fiu informată, să am o părere, să ştiu ce se întâmplă cu ţara mea.
Eu nu fac campanie, pentru că nu sunt politician, însă, mai bine ca mine nu îl cunoaşte nimeni pe Cristi şi de aceea sunt cea mai în măsură să îl susţin în tot ceea ce intreprinde, fie pe plan personal sau politic.

D.B.: Sunt cupluri care ani de zile pozează în familii fericite, însă în spatele acestei imagini se ascund multe probleme. Au existat foarte multe zvonuri că vei divorţa sau că aveţi probleme financiare. Au fost adevărate?
V.P.: Cu siguranţă sunt şi cupluri care pozează în cupluri fericite, nu e cazul nostru. Aici e vorba de doi săgetători care nu îşi pot ascunde sentimentele, trăirile şi mai ales supărările atunci când ceva sau cineva îi deranjează. Cristi, aţi văzut clar că spune ceea ce simte şi e foarte pasional chiar şi în politică. Eu, la fel, nu sunt o bună actriţă când vine vorba de oameni care nu îmi plac, pur şi simplu îi ignor total.

Sportul şi alimentaţia au „apărut”cu adevărat în viaţa mea acum patru ani. Am luat şapte kilograme în greutate acum patru ani şi asta m-a îndemnat să consult un nutriţionist.

D.B.: Te-ai gândit vreodată să calci pe urmele soţului tău şi să intri în politică? Şi dacă ai intra către ce partid te-ai orienta?
V.P.: Nu mă interesează să intru în politică. Cred că în familia mea se face destulă politică şi asta e preocuparea soţului meu. Dar îmi place să ştiu ce se întâmplă, urmăresc adesea dezbateri politice atât pe plan naţional, cât şi internaţional şi nu ezit să am păreri diferite de cele ale soţului meu.

D.B.: I-ai cere vreodată soţului tău să nu mai facă politică, să nu vorbească acasă despre politică sau el ţi-a cerut să nu mai apari la evenimentele mondene?
V.P.: Nu i-aş cere lui Cristi să îşi schimbe meseria şi nici nu aş aprecia să mi se ceară la fel, spre exemplu să nu fiu implicată în lumea modei, lume în care m-am realizat financiar, mi-am câştigat independenţa, mi-am dovedit că visele pot fi realitate. Am învăţat în timp că dacă vrei să schimbi un om şi reuşeşti, de fapt îl îndepărtezi de ceea ce este şi ceea ce îl face fericit şi asta se poate transforma în timp în amărăciune, frustrare, regrete şi inevitabil, nefericire.

D.B.: Au apărut tot felul de zvonuri potrivit cărora soţul tău, Cristian Boureanu, ar fi gelos atunci când te vede îmbrăcată mult prea sexy. A fost Cristian Boureanu vreodată gelos? Îi dai sfaturi soţului tău despre modul în care ar trebui să se îmbrace sau îi ceri tu la rândul tău sfaturi înainte să pleci la un eveniment?
V.P.: Eu îl iubesc, el mă iubeşte şi suntem geloşi, e firesc. Nu s-a pus problema să îmi impună să port sau nu o anumită ţinută, ci mai degrabă să mă sfătuiască amuzat. Noi ne consultăm adesea când vine vorba de haine şi de fapt când vine vorba cam de orice.

D.B.: S-a întâmplat vreodată ca din cauza ziarelor de scandal sau a unor poze făcute de paparazzi să ai conflicte cu soţul tău?
V.P.: În general, relaţia noastră cu presa e o relaţie corectă, separat şi împreună. Au existat şi articole neadevărate, exagerate sau răutăcioase, dar asta nu poţi evita, nu poţi fi pe placul tuturor şi am ales să ignor articolele de acest gen şi să mă bucur de cele în care jurnaliştii ne încurajează, ne sprijină, ne apreciază. Sunt o persoană puternică, care a trecut prin multe, amândoi am pornit de jos şi apreciem ceea ce suntem astăzi.

D.B.: Formaţi un cuplu de mult timp şi oamenii aşteaptă acum momentul în care va veni şi copilul. Îţi doreşti copii şi cum o vezi pe Valentina Pelinel în rolul de mămică?
V.P.: E una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o primim, mai ales eu: „când vine un copil?” Eu am recunoscut că sunt o fire copilăroasă, răsfăţată şi mi-a plăcut ca eu să fiu copilul. Dar curând o să mă „ocup” şi de acest aspect şi promit să vă anunţ când voi rămâne însărcinată.

D.B.: Te-a afectat vreodată faptul că soţul tău are un copil?
V.P.: Faptul că soţul meu are un copil a fost o provocare pentru mine. Ioana a însemnat pentru mine şi o trecere treptată de la copilul Valentina Pelinel la femeia şi mama din mine. Nu a fost uşor la început, nu mă sfiesc să recunosc acest fapt. Era o chestiune care nu ştiam cu ce se mănâncă, am aterizat de pe podium de la New York în casă singură cu Ioana şi nu ştiam ce să fac cu ea. Amândouă am realizat în timp că între noi nu e o competiţie şi că avem ceva foarte puternic în comun: iubirea pe care i-o purtăm lui Cristi. Acum e mare, înţelege tot şi cred că mai mult ca până acum, începe să mă înţeleagă şi ea pe mine.

D.B.: Cum decurge o zi normală în familia Boureanu?
V.P.: O zi normală în familia Boureanu începe cu o cafea pe care încercăm să o bem împreună. Dacă nu avem lecţia de yoga împreună, eu plec la sală sau în parc să alerg şi Cristi la partid, la Parlament sau la vreo şedinţă, întâlnire.
În maşină, pentru că nu conduc, butonez telefonul aproape tot timpul, verific şi aprob sau dezaprob poze de la diverse şedinţe foto, îmi organizez agenda zilei/săptămânii următoare, răspund la interviuri, ca şi acum, doar că sunt la New York, unde subiectul principal e uraganul Sandy. În timpul zilei, am fie o şedinţă foto, fie o filmare sau emisiune sau cel puţin o întâlnire legată de domeniul meu. Dacă până acum am acordat mult timp realizării şi apoi a promovării DVD-ului meu de aerobic, acum reprezint imaginea firmei Hofigal. E pentru prima oară când îmi leg numele de o firmă 100% românească de produse naturale. Când îmi permite timpul, îmi place să merg la film cu prietenele mele, la SPA sau pur şi simplu să „zac” în casă şi să mă gândesc la ale mele. Ajung acasă destul de devreme şi dacă nu mă pregătesc să particip la un eveniment, rămân în casă.

D.B.: Cum o vezi pe Valentina Pelinel peste cinci ani? Nu te pasionează televiziunea sau alte domenii ce au legătură cu media?
V.P.: Peste cini ani o văd pe Valentina Pelinel la fel de zâmbitoare, activă, ambiţioasă şi puternică. Cel mai probabil mă voi implica ca şi până acum în activităţi media, voi fi mamă şi cu ajutorul lui Dumnezeu sper sa fiu sănătoasă şi să ne vedem la o cafea şi să povestim de multe realizări şi proiecte care fac lumea mai frumoasă, mai veselă şi mai bună. Eu am mereu idei, îmi place să fiu implicată în proiecte, să vin pe piaţă cu produse noi.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...