Reluăm seria dezvăluirilor marca “Săptămâna în Oltenia” încercând încă o dată să alungăm indiferenţa colectivă îndelungată ce a stat la baza adevăratelor dezastre cu care ne confruntăm în mai toate domeniile vitale pentru societate. Ne pune zi de zi în grav pericol sănătatea, spre exemplu, prăpădul ecologic pe care l-am creat noi înşine, în mod direct, sau permiţând autorităţilor de control în domeniu să nu sancţioneze abaterile de la litera şi spiritul legislaţiei în domeniu, una care şi aşa încă are scăpări inexplicabile.

Începem cu o situaţie aparent mai soft, cea a staţiunilor balneoclimaterice în care apele termale şi minerale reprezintă sursa primordială de profit pentru investitorii din turism, deci şi pentru autorităţile publice. Numai că modul de exploatare a acestor ape este cel puţind discutabil. Şi totuşi nimeni nu ia nicio măsură de ani de zile, deşi mai toată lumea ştie ce se petrece, de la locuitorii din zonă şi până la nivel de şef de regie naţională sau chiar ministru în domeniu.

O fi apă sfinţită cea care se scurge de la Mânăstirea Cozia în râu, prin instalaţie dotată cu plutitor?

În Călimăneşti-Căciulata, o banală plimbare cu vaporaşul pe Olt îţi dezvăluie o perspectivă în primul rând neplăcută ochiului dacă îţi pleci privirea de la semeţia munţilor ce stau de strajă defileului. Malurile sunt neîngrijite pe porţiuni lungi în care vegetaţia sălbatică încă pare la ea acasă şi nu dau senzaţia că te afli într-o cochetă staţiune de tratament şi odihnă, în ciuda eforturilor făcute în acest sens pe restul teritoriului staţiunii de autorităţile locale. Dar nu aspectul peisagistic ne-a determinat să adresăm câteva întrebări reprezentanţilor Apelor Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Vâlcea, ci numărul mare de conducte, ţevi şi furtunaşe care au apărut pe malul drept, în Căciulata, în ultimii ani, pe măsură ce în zonă s-au dezvoltat zeci de facilităţi noi de cazare, tratament şi petrecere a timpului liber. Din acestea se scurg direct în Olt, în continuu, lichide de provenienţă în unele cazuri cel puţin suspectă. În dreptul complexului hotelier deţinut de SC Călimăneşti – Căciulata SA există mai multe astfel de conducte, iar din cel puţin una se scurge în râu apă vizibil fierbinte (avem şi înregistrări video relevante). Astfel de (aparent) improvizaţii sunt vizibile şi în amonte, în dreptul noilor minihoteluri şi pensiuni construite în ultimii ani. Ba, găsim un fel de instalaţie pentru evacuarea apelor menajere chiar şi în dreptul Mânăstirii Cozia, furtunul care se duce direct în râu fiind ajutat cu un ponton improvizat să se menţină la suprafaţă.

La telefon, primarul pare că nu cunoaşte toate investiţiile recente din Călimăneşti

Din punctul de vedere al primarului staţiunii, Florinel Constantinescu, în zonă există doar câteva facilităţi de tratament şi petrecere a timpului liber care folosesc ape termale şi minerale. Telefonic, ni le-a enumerat pe ton amabil doar pe cele pe care le cunoaşte mai toată lumea, vreo patru sau cinci. Numai că, în realitate, numărul lor este mult mai mare în prezent. N-am mai insistat, pentru moment, cu alte întrebări, înţelegând că edilul-şef a ales să apere cu orice preţ interesul investitorilor din zonă. Am întrebat, totuşi, alte persoane avizate (cu ale căror declaraţii vom reveni în curând) şi am aflat că doar două societăţi deţin în zonă facilităţi turistice care sunt autorizate legal să deverseze apele termale folosite direct în râul Olt, după ce acestea sunt tratate şi/sau răcite prin instalaţii specifice. Pentru cei care nu cunosc în detaliu procedeul tehnologic trebuie spus că apele termale ajung la suprafaţă cu temperaturi de peste 70 de grade şi sunt folosite ca agent termic (pentru încălzirea apei care asigură încălzirea majorităţii clădirilor din staţiune) sau pentru piscinele în care se scaldă turiştii. După folosirea ei, atât apa termală, cât şi cea circulată prin sistemul de încălzire, trebuie tratată înainte de a fi deversată într-un sistem de canalizare astfel încât ea să nu afecteze buna lui funcţionare. Valeriu Amza, şeful SGA Vâlcea, ne asigură că aceste condiţii sunt îndeplinite de operatorii din zonă, ba chiar că apa poate fi vărsată legal şi direct în Olt.

Un mister cam fierbinte: de ce ies aburi vara din apa deversată de Călimăneşti Căciulata SA?

Totuşi, el susţine că ar fi mai multe societăţi în zonă care ar fi autorizate să deverseze apele folosite direct în Olt şi are grijă să ne asigure de câteva ori că SC Călimăneşti-Căciulata SA chiar funcţionează 100% legal. “Nu e niciun vid legislativ (întrebarea se referea la o posibilă scăpare din textul de lege - n.r.) Complexul Călimăneşti - Căciulata ştiu sigur că are autorizaţie, are tot ce îi trebuie să funcţioneze legal. Mai sunt şi alţii care au autorizaţie, în zonă, nu ştiu să vi-i spun pe toţi repede, acum. Au o staţie de epurare (Călimăneşti-Căciulata SA), preluată în momentul cumpărării complexului de la stat, totul trece prin ea, apa este demineralizată şi supusă întregului proces prevăzut. Au voie să deverseze (în râu – n.r.) până la 36 de grade, ei o primesc în sistem la peste 70 de grade şi prin schimbătoare de căldură o aduc la 36. Altfel nu au cum să funcţioneze. Noi când am verificat nu au fost depăşiri. O să mai trimit inspecţia pe acolo să mai facă verificări prin zonă. Astă vară, nu toate pensiunile nou construite între complex şi terenul Mânăstirii Cozia erau date în funcţiune, poate doar câteva. Una sau două au piscine în zonă restul nu au. Dacă au mai multe acum, voi trimite inspecţia să verifice şi asta. Cu Mânăstirea nu avem treabă, că ea nu are piscină. Cum? Au? Chiar nu ştiam. Nu am fost niciodată în clădirile administrative”, ne-a declarat Valeriu Amza. Fotografiile şi filmările noastre demonstrează că în zona respectivă sunt mai multe piscine decât susţin că ştiu directorul SGA sau primarul staţiunii. E cam greu să creadă cineva că ele puteau apărea peste noapte fără ca măcar unul dintre cei doi să ştie, având în vedere că ele sunt ridicate fix pe malul Oltului şi aveau nevoie de o serie de autorizaţii fie şi numai pentru faza de construire. Că aveau nevoie de autorizaţii, nu?

Extinderea canalizării s-a făcut după ce au fost autorizate investiţii în SPA-uri

În ce priveşte textul legislaţiei în domeniu, el pare că spune cu totul altceva decât reprezentanţii autorităţilor contactaţi de noi. Articolul 16 din legea nr. 107/ 25 septembrie 1996 (actualizată – “Legea apelor”) prevede:

“(1) Pentru protecţia resurselor de apă, se interzic:

a) punerea în funcţiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producţie modificate, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;

b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industriala ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare;

c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apă, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagră şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel;

d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;
(...)”

Abia în primăvara anului 2018, Consiliul Local Călimăneşti a predat extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare (20 de km), realizată cu fonduri europene în cadrul ADI Apa Vâlcea, operatorului regional Apavil SA. Majoritatea construcţiilor noi sau a extinderilor de facilităţi (precum SPA-ul SC Călimăneşti-Căciulata SA, dar nu numai) sunt realizate înainte de acest termen. Porţiunea de râu din această zonă şi mult în aval este chiar lac de acumulare pentru hidrocentrala Călimăneşti.

Legea mediului prevede amenzi usturătoare şi chiar pedepse cu închisoarea

Şi Legea protecţiei mediului (nr. 137/1995) conţine câteva prevederi destul de sensibile pentru toţi factorii de decizie implicaţi în situaţia de la Călimăneşti.

Art. 20. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să ia măsuri de prevenire şi limitare a impactului asupra mediului al substanţelor şi deşeurilor de orice natură şi să anunţe autorităţile teritoriale pentru mediu despre orice activitate neconformă cu reglementările legale.

Art. 61. În procesul de dezvoltare social-economică, al planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului şi a localităţilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viaţă sănătos. În acest scop, consiliile locale, precum şi, după caz, persoanele fizice şi juridice răspund pentru:

c) respectarea regimului de protecţie specială a localităţilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic şi de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Sunt interzise amplasarea de obiective şi desfăşurarea unor activităţi cu efecte dăunătoare în perimetrul şi în zonele de protecţie a acestora;
Art. 77. Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii şi răspunderi:

b) supraveghează pe agenţii economici din subordine pentru prevenirea eliminării accidentale de poluanţi sau depozitării necontrolate de deşeuri şi dezvoltă sisteme de colectare a deşeurilor refolosibile;

Potrivit articolului nr 83, amenzile contravenţionale pot ajunge până la 15.000.000 lei pentru persoane fizice şi până la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor din legea protecţiei mediului.

De asemenea, articolul 85 prevede şi pedepse cu închisoare de până la 3 ani şi amendă penală de până la 3 milioane de lei pentru alte încălcări ale legii.

(Va urma)