Discuţiile pe proiectul pe buget şi dezbaterea parlamentară care vor avea loc trebuie să aibă în vedere necesitatea urgentă a creşterii alocării publice pentru sectorul de cercetare – inovare.

În baza Strategiei Europa 2020 România s-a angajat la o ţintă de 2% pentru cercetare şi inovare ( 1% din fonduri publice + 1% din finanţări private şi universitare). Aceasta, în contextul în care Comisia Europeană a fixat un obiectiv îndrăzneţ de 3%.

Din păcate, în ultimii zece ani, în loc să facem paşi înainte suntem în regres din perspectiva finanţării publice şi a celei din mediul academic (doar finanţarea privată şi-a respectat angajamentele).Astfel de la un total de 0,55% din PIB în 2008 am ajuns anul trecut la un 0.17% din PIB, adică cca 1,6 miliarde de lei!!!

Peste tot în Europa şi în lume inovarea generează creştere economică şi dezvoltare, atrage forţă de muncă bine pregătită dar şi foarte bine plătită. Germania spre exemplu a crescut bugetul de cercetare dezvoltare de la an la an şi va depăşi probabil în acest an 3% din PIB.
Investiţiile în cercetare şi inovare reprezintă una dintre cele mai eficiente modalităţi de accelerare a procesului de convergenţă economică a statelor mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene. De aceea acest tip de investiţie trebuie să fie încurajat puternic de către stat prin politici publice adecvate, în caz contrar procesul de convergenţă fiind mult încetinit.

Considerăm că această problemă este o prioritate dacă vrem ca România să ajungă şi din punct de vedere economic a şaptea putere a Europei, într-un orizont de timp mediu. Primul pas este creşterea sumelor alocate finanţării publice în acest proiect de buget pe 2019.
Nu putem spera ca cercetătorii români să rămână în ţară sau cei plecaţi să se întoarcă dacă menţinem subfinanţarea cercetării şi inovării. Care este, în fapt, o subfinanţare a viitorului!

Biroul de presă ALDE Dolj