Reportaj

Recuperatorii cadavrelor din adâncimi

Scafandrii profesionişti de la SC Hidroserv SA Mehedinţi se scufundă până la 30 de metri pentru a presta diverse servicii de curăţare şi reparaţii la cele două baraje hidroenergetice

Îşi riscă viaţa la zeci de metri adâncime şi sunt poate cei mai pregătiţi să facă faţă ameninţărilor din apele tulburi ale Dunării. Deşi activitatea lor presupune existenţa unor costuri uluitoare, scafandrii recunosc că trebuie să fii „puţin nebun” pentru a gusta astfel de aventuri, care au totuşi un scop nobil. Recuperarea înecaţilor este episodul cel mai dramatic, atunci când pe margine aşteaptă familiile îndurerate.

În Mehedinţi, doar cinci oameni se pot mândri cu faptul că sunt scafandri profesionişti. Toţi lucrează la una din unităţile etalon ale judeţului, SC Hidroserv SA, care prestează servicii de reparaţii şi întreţinere la cele două baraje hidroenergetice şi de navigaţie Porţile de Fier I şi II. Gheorghe Pătru, Valentin Drăgolici, Nicolae Craioveanu, Mihai Chelu şi Marian Guran susţin că şi-au ales această profesie pentru că iubesc foarte mult apa. Dar nu oricine poate să se facă scafandru. „Trebuie să fii sănătos tun, să ai curaj şi să fii puţin nebun”, spune râzând Valentin Drăgolici, unul dintre „veterani”, care are pe cartea de muncă o vechime de 22 de ani. Cei cinci bărbaţi au urmat cursurile Centrului de Scafandri din cadrul UM 021145 din Constanţa, singurul abilitat din ţară să îi pregătească, dar asta nu e totul nici pe departe. Ca scafandru profesionist, ai nevoie întotdeuna de cel puţin 6-8 ore pe săptămână de pregătire fizică şi de 8-12 ore de antrenamente în barocamera din sala special amenajată în incinta unităţii. Această barocameră, indispensabilă de altfel în pregătirea unui scafandru, seamănă cu un submarin şi este de provenienţă franţuzească. „Ca dimensiuni, barocamera este a doua după cea din Constanţa. O avem aici din 1980, dar este în perfectă stare de funcţionare. Sunt decât trei în toată ţara. Aceasta simulează condiţiile de la diferite adâncimi, între 0-60 de metri. Intri, stai pe bancă şi simţi presiunea pe corp, în urechi”, povesteşte scafandrul Gheorghe Pătru.

„De la 10 metri în jos nu există vizibilitate”

Ca salariaţi la Hidroserv, principalele sarcini de serviciu ale acestora sunt legate de activităţile la cele două baraje de pe Dunăre, Porţile de Fier I şi II şi constau în decolmatări, etanşări, controale de grătare, legări de sarcină sub apă, obturări de conducte. „Fără noi nu se pot pune la uscat turbinele. La Porţile de Fier I, coborâm până la 24-45 metri, iar la Porţile de Fier II la o adâncime de 18-27 de metri. De la 10 metri în jos nu există deloc vizibilitate. Doar cunoaşterea foarte bine a locului în care intrăm ne ajută să ne dăm seama în ce poziţie suntem”, spune Mihai Chelu, scafandru din 2003 la Hidroserv, care se poate lăuda şi cu o pregătire militară deosebită, având statutul de scafandru de luptă. Scafandrii de la Hidroserv îndeplinesc şi altfel de misiuni. „Atunci când se îneacă vreo persoană, scafandrii de la Hidroserv sunt întotdeauna solicitaţi la astfel de misiuni. Nu putem să refuzăm pe cineva atunci când ni se solicită ajutorul şi niciodată nu am cerut bani pentru asta. Suntem chemaţi nu numai aici în Mehedinţi, ci în toată ţara”, ne-a declarat Marian Guran, cel mai tânăr membru al echipei de scafandri de la Hidroserv. Indiferent că intervin la o lucrare curentă, la una din hidrocentrale sau în alte misiuni colaterale, gradul de periculozitate este întodeauna mare. În adâncuri, orice greşeală cât de mică poate fi fatală. Există riscul producerii accidentelor de decompresie. Aceste accidente au loc când de exemplu se sparge casca sau se rupe furtunul.

"Când apa este murdară, poţi să treci la o jumătate de metru de cadavru şi să nu îl vezi. Dar cel mai rău lucru este atunci când vedem oamenii îndureraţi pe margine care aşteaptă să-şi recupereze din apă persoanele înecate.", Mihai Chelu, scafandru Hidroserv Mehedinţi

„Există riscul să rămâi agăţat pe fundul apei!”

Scafandrii îşi amintesc şi acum cu inima strânsă cum în urmă cu câţiva ani colegul lor, Valentin Drăgolici, a fost la un pas de a-şi pierde viaţa „la datorie”. Coborâse 27 de metri în Dunăre la barajul Porţile de Fier II şi la un moment dat nu mai putea ieşi pentru că se agăţaseră furtunele. Abia după patru ore, prin mari eforturi, acesta a putut fi scos la suprafaţă şi toată lumea a răsuflat uşurată. Şi intervenţiile de scoatere a cadravelor din adâncuri sunt periculoase. „Este foarte grea localizarea, de cele mai multe ori apa este murdară şi există în orice moment riscul să te agăţi de diferite obiecte, să rămâi prizonier pe fundul apei. Când apa este murdară, poţi să treci la o jumătate de metru de cadavru şi să nu îl vezi. Dar cel mai rău lucru este atunci când vedem oamenii îndureraţi pe margine care aşteaptă să-şi recupereze din apă persoanele înecate. Pe bărbaţi îi găsim întotdeauna cu spatele la suprafaţă, iar pe femei cu faţa în sus”, ne-a spus Mihai Chelu. Echipamentul unui scafandru este de două feluri: autonom, folosit la lucrări mai uşoare şi greu, folosit la adâncimi mari. Cel autonom este compus din neopren (costum), labe, vizor, butelie detentor, centură de restare şi vestă compensatoare. Cel greu, cântăreşte aproape 70 de kilograme şi este compus din cămaşă, bocanci, cască, guler, butelie de rezervă şi instalaţie de comunicare.

ISU Mehedinţi n-are bani de costume de scafandru

ISU Mehedinţi a reuşit cu chiu, cu vai să instruiască un echipaj de scafandri, însă acesta este nefuncţional pentru că nu au în ce să se „îmbrace”. Concret, nu s-au găsit fondurile necesare pentru achiziţionarea a cinci costume de scafandru. Purtătorul de cuvânt al ISU Mehedinţi, plutonierul Ramona Nistor, ne-a declarat că orice ajutor financiar în acest sens de la o persoană fizică sau juridică este binevenit. Preţul unui costum de scafandru se ridică la circa 2.000 de euro, aşa că suma necesară ar fi undeva în jurul a 10.000 de euro. „Cu puţin timp în urmă, s-a finalizat etapa de profesionalizare a echipajului de scafandri al unităţii nostre. Este vorba de 5 subofiţeri, 3 membri ai echipajului propriuzis şi 2 rezerve. Toţi aceştia au urmat cursurile de două luni la Centrul din Constanţa şi au obţinut brevetul de scafandru salvator, dar nu înainte de a trece printr-o etapă de selecţie riguroasă în cadrul instituţiei noastre. Costurile cursurilor de scanfandru şi a acestei prime etape se ridică la 43.000 de lei şi vor fi achitate de Consiliul Judeţean Mehedinţi. Pentru ca echipajul să poată fi operaţional avem nevoie de câte un costum de scafandru pentru fiecare dintre cei cinci scafandri, plus o autospecială. Un costum de scafandru costă în jur de 2.000 de euro. Oricine are posibilitatea să ne sponsorizeze în acest sens este binevenit pentru că noi nu avem fondurile necesare. Maşina specială, ca maşina, dar mai întâi să avem noi bani de costume, ca echipajul de scafandri să poată fi funcţional”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Mehedinţi, plutonier major Ramona Nistor. De precizat că atunci când sunt chemaţi la un caz de înec, pompierii de la ISU Mehedinţi se pătimesc, uneori în zadar, să găsească cadavrul respectiv cu ajutorul unei căngi şi al unei bărci pneumatice.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...