Dincolo de faptul că este o prezenţă agreabilă de fiecare dată, zilele trecute am realizat un interviu oarecum inedit cu Ciprian Olaru, primarul comunei Dăeşti. Am vorbit despre... de toate, relaxat, la o cafea. Mi-a lăsat aceeaşi impresie pe care o ştiam. O persoană deschisă, care nu s-a arătat deranjată de întrebările mele despre care credeam că vor fi incomode. Dar, înainte de toate, îi voi face interlocutorului meu o scurtă prezentare. Odată cu alegerea sa în funcţia de consilier, în anul 2012, Ciprian Olaru a avut posibilitatea să facă auzită vocea localnicilor dincolo de discuţiile purtate în stradă. Ceva mai târziu, în iunie 2017, conjunctura a făcut să fie numit în funcţia de viceprimar cu atribuţii de primar şi de atunci, alături de membrii administraţiei locale din Dăeşti, a avut o contribuţie activă la toate proiectele care vizează ridicarea nivelului de trai al comunităţii.
Reporter: Este mai bine de un an de când, trecând pe la primăria din Dăeşti, vă găsesc bine ancorat în diverse situaţii pe care le presupune funcţia pe care o deţineţi la momentul actual. Sunteţi omul potrivit în echipa cu care lucraţi?
Rep.: Cum a acceptat comunitatea faptul că acum deţineţi frâiele localităţii şi coordonaţi activitatea primăriei?
C.O.: Primul pas în ascensiunea mea a fost alegerea mea în funcţia de consilier, lucru care a demonstrat încrederea acordată de către partidul din care fac parte. Mai apoi, după ce am fost numit în funcţia actuală, atât colegii de partid, dar şi cei din administraţia locală, m-au susţinut în toate proiectele care trebuiau sau, mai bine spus, trebuie duse la bun sfârşit.
Rep.: Sunt sigură că există voci pro şi contra, dar ştiu în mod precis că cele contra nu sunt justificate şi asta pentru că eu însămi am verificat câteva dintre ele. Ce vi se reproşează şi vă supără?
C.O.: Mă deranjează oarecum faptul că sunt persoane care nu înţeleg colaborarea mea cu colegii, care, anterior numirii mele, au depus mari eforturi pentru elaborarea unor proiecte de mare anvergură, care, la momentul actual, au rezultate vizibile. Este deja repetativ să vă spun că avem o comună care beneficiază de străzi aproape în întregime asfaltate, şcoli şi grădiniţe care le pot concura cu succes pe cele din mediul urban şi multe alte proiecte demarate la iniţiativa aceluiaşi om care în ultimii şase ani şi jumătate a dăruit comunei Dăeşti toată energia, cu scopul ridicării acesteia la standardul la care o găsiţi acum.
Rep.: Vă referiţi la George Popolan, sunt sigură!
C.O.: Aţi intuit foarte bine. George este omul pe care şi l-ar fi dorit orice comunitate la cârmă. După mai bine de un an petrecut alături de el, afirm că este edilul ideal.
Rep.: Vreau să ştiu care sunt lucrurile care vă fac să fiţi mulţumit de realizările dumneavoastră de când îndepliniţi funcţia de viceprimar cu atribuţii de primar!
C.O.: Ce pot să vă spun este faptul că zilnic mă străduiesc să învăţ, şi asta pentru că noi toţi avem continuu de învăţat de la semenii noştri, că mă străduiesc să mă mobilizez astfel încât contribuţia mea la activitatea desfăşurată la locul de muncă să fie pe măsura aşteptărilor cetăţenilor, alături de care trăiesc.
Rep.: Vor fi alegeri peste doi ani. Consider că politicul nu ar trebui să aibă nimic în comun cu administrarea localităţii. Aşadar, lăsând de-o parte culoarea politică, veţi candida pentru un mandat de primar?
C.O.: Deocamdată, lucrurile funcţionează bine aşa cum sunt. Dăeştenii şi-au ales un primar în 2016 care nu i-a dezamăgit. Până în 2020 mai este mult. Vom vedea ce va fi atunci!
Rep.: Putem vorbi şi despre viaţa dumneavoastră de familie? Este un subiect delicat? Eu cred că oamenii ar vrea să vă cunoască şi dincolo de uşa primăriei.
C.O.: Dincolo de primărie sunt un om ca oricare dintre noi. Cu bucurii, cu necazuri, cu împliniri şi nemulţumiri. Primesc şi ofer iubire! Una peste alta consider că am o viaţă cu nimic diferită de a celor din jurul meu, chiar dacă, de curând, am decis să fac unele alegeri discutabile doar din punctul altora de vedere, nu şi al meu. Citez, nu-mi amintesc de unde: Judecă-mi viaţa doar după ce ai parcurs-o în papucii mei!
Rep.: Şi acum vă rog să vă puneţi o clipă în locul meu şi să vă adresaţi o întrebare pe care v-ar fi plăcut să o auziţi şi, desigur, să răspundeţi!
C.O.: Mi-ar fi plăcut să mă întrebaţi despre copilul meu pe care îl consider cea mai mare realizare în plan personal. Tocmai a împlinit de curând cinci ani şi este marea mea bucurie atunci când îl am lângă mine.
Rep.: A fost o plăcere discuţia noastră, aşadar vă mulţumesc şi vă doresc succes pe mai departe!
C.O.: Şi eu vă mulţumesc şi vă urez acelaşi lucru!