Inedit

Discreţi şi influenţi, masonii din Oltenia ţin în mână frâiele regiunii

Primari, arhitecţi, parlamentari, consilieri locali şi judeţeni, membrii lojilor masonice din Oltenia conduc din umbră destinele noastre

Cuvântul de bază este discreţia. Nu se mai ascund ca în perioada prigoanei comuniste, dar nici nu vorbesc prea mult despre ei şi despre fraţii lor. Intrarea în Templu este la îndemâna oricui, dar foarte puţini reuşesc să obţină votul în unanimitate al maeştrilor. În viaţa de zi cu zi, împânzesc birourile instituţiilor publice sau se ocupă de afaceri. Puterea lor pare imensă, dar ei susţin că este folosită doar pentru lucruri bune. „Suntem o organizaţie ca oricare alta, cu scopuri caritabile şi constructive, discretă, care, printre altele, doreşte o perfecţionare a gândirii şi a intelectului”, afirmă un mason mehedinţean. Într-o comună din Gorj, toată suflarea este înscrisă într-o lojă masonică. În Vâlcea, tradiţia masoneriei moderne a scos la iveală bancheri de renume internaţional, politicieni şi oameni de cultură. Câţi s-au folosit de masonerie pentru a ajunge în aceste poziţii publice sau câţi au fost atraşi într-o lojă după ce îşi făcuseră cunoscută valoarea este greu de spus.
{{gAdArticol2}
Singura lojă sătească din lume

Masoneria este răspândită prin toată lumea. Pe structuri bine puse la punct, se bucură de adepţi pe mapamond. Însă, în România, mai exact în comuna natală a lui Constantin Brâncuşi din Gorj, funcţionează singura lojă masonică sătească din lume. Loja masonică de la Hobiţa face parte din Marea Lojă Naţională a României. Ea funcţionează de şase ani în această comună, iar cea de la Hobiţa este condusă de cel care a înfiinţat-o, maestrul Tănasie Lolescu, în vârstă de 79 de ani. Încă de la înfiinţare, în luna septembrie a fiecărui an, în comuna natală a sculptorului Constantin Brâncuşi are loc deschiderea oficială a anului Masonic. Asta presupune ritualul de primire de noi membri. Cert este că aproape toţi locuitorii acestei comune fac parte din lojă. Printre cei care fac parte din masonerie se află Constantin Bartolomeu Săvoiu, un general de brigadă în rezervă. Este originar din Gorj şi din 2008 Săvoiu s-a implicat în campania electorală a PDL Gorj, fiind membru al filialei. Masonul nu s-a sfiit să-şi declare public simpatia şi sprijinul pentru preşedintele statului, Traian Băsescu. O altă persoană publică din Gorj despre care se spune că ar face parte din masonerie este senatorul Toni Mihail Greblă, membru al PSD şi şef al Comisiei Juridice din Senatul României.

Şefii masoneriei, persoane publice

Arhitectul şef al municipiului Drobeta Turnu Severin, Ştefan Burlacu, consilierul local şi omul de afaceri din Orşova, Adrian Cican, fostul director al Direcţiei Silvice Mehedinţi, Cristian Sorin Nicolicioiu, sunt câteva nume de venerabili masoni în loji masonice diferite din judeţul Mehedinţi. Dintre toţi aceştia, cel mai puţin secretos a fost de departe masonul Adrian Cican. Însă nici acesta nu ne-a răspuns la toate curiozităţile, ci, în general, chestiuni de principiu. De precizat că nici ceilalţi doi masoni importanţi pe care i-am contactat, Sorin Burlacu şi Cristian Sorin Nicolicioiu, nu au negat apartenenţa masonică, însă au refuzat politicos să vobească despre asta.

Cel puţin cinci loji masonice activează în judeţul Mehedinţi

Mehedinţiul este unul dintre judeţele în care activează cel puţin cinci organizaţii masonice sau loji masonice. Potrivit unei documentări prealabile ar fi vorba de Loja „Paradox” – nr. 34, condusă de Ştefan Burlacu, Loja „Steaua lui Sever” – nr. 36, condusă de Cristian Sorin Nicolicioiu, Loja „Apolodor” – nr. 39, condusă de Emil Voicu, Loja „Hiram 1880” – nr. 305, condusă de Velemir Kerebici şi Loja nr. 41 „Cavalerii Danubieni”, condusă de Florian Costache sau de Adrian Cican. Ştefan Burlacu, despre care se vehiculează că ar conduce Loja „Paradox” este arhitectul şef al Severinului, un bun profesionist în domeniu, care vine din judeţul Buzău, de unde provine şi fostul primar al municipiului, Constantin Dinu. Burlacu lucrează de ani buni la primărie şi n-a fost implicat în niciun scandal public. Contactat telefonic şi întrebat despre Loja „Paradox” acesta ne-a răspuns pe un ton amabil: „Haideţi să închidem discuţia aceasta. Pe alte probleme care ţin de partea profesională putem discuta cât doriţi. Vă mulţumesc pentru înţelegere!” ne-a spus arhitectul Sorin Burlacu. Tot la fel de reticent a fost şi inginerul silvic Cristian Sorin Nicolicioiu, fost director al Direcţiei Silvice Mehedinţi, despre care se spune că ar fi şeful Lojei „Steaua lui Sever”: „ E dreptul oricărui om să se asocieze. Eu ştiu că masoneria nu-i o organizaţie secretă, e discretă”, ne-a răspuns Cristian Sorin Nicolicioiu.

Cican: „Facem numai lucruri bune!”

Contactat telefonic şi întrebat ce mai fac „Cavalerii Danubieni”, consilierul local din Orşova, Adrian Cican, s-a antrenat cu noi într-o discuţie interesantă: „Sunt cutume pe care nu le putem încălca. Nu pot vorbi despre noi fără o aprobare. Ce vă pot spune este că suntem o organizaţie ca oricare alta, cu scopuri caritabile şi constructive, discretă, care, printre altele, doreşte o perfecţionare a gândirii şi a intelectului”, ne-a răspuns Adrian Cican. Întrebat dacă între masoni sunt dispute pe teme religioase sau politice, Cican ne-a spus: „Exclus religie, exclus politică la noi. Există o cutumă clară. Vedeţi dumneavoastră, masoneria nu prea mai e discretă pentru că în alte state, cum ar fi SUA, sunt la vedere, participă la emisiuni de televiziune dau interviuri. Numai la noi, în România, a rămas această secretomanie. Să ştiţi că noi facem numai lucruri bune! Şi niciodată nu le-am făcut publice şi nu le vom face! Ca orice organizaţie, da, ne întâlnim regulat! Scandaluri? Nu există aşa ceva, aici e vorba de elite! Cum se poate intra în organizaţie? Se face o selecţie, sunt nişte reguli de legalitate şi moralitate pe care nu le pot face publice! Câţi suntem cu toţii? Nu vă pot spune!”, ne-a declarat masonul Adrian Cican. Acesta mai are un frate, Cristian, care este tot mason, locuieşte tot în Orşova şi este om de afaceri ca şi el. De precizat că printre venerabilii care au activat mult timp în masoneria mehedinţeană s-a aflat renumitul avocat şi scriitor, răposatul Romulus Cojocaru. Se pare că fiul său, Tom, îi calcă pe urme. Nu numai ca avocat, ci şi ca mason.

Vâlcea, plină de masoni

Riturile de iniţiere în masonerie par să fi luat amploare în Vâlcea, mai toţi capii sferelor de influenţă din societate cochetând cu lojile ce deja funcţionează în judeţ. Veteranii Dinu Săraru, Mugur Isărescu sau Aurel Vlădoiu şi-au asigurat deja poziţii importante în sferele mai înalte ale Marii Loji Naţionale a României (MLNR), lăsând un nou val de noi veniţi să îşi ocupe poziţiile în lojile locale. Câţi dintre aceştia sunt neaveniţi sau simpli profitori de pe urma misterului ce învăluie cultul masonic este greu de spus.

"Masoneria nu prea mai e discretă pentru că în alte state, cum ar fi SUA, sunt la vedere, participă la emisiuni de televiziune dau interviuri. Numai la noi, în România, a rămas această secretomanie. Să ştiţi că noi facem numai lucruri bune! Şi niciodată nu le-am făcut publice şi nu le vom face!, masonul Adrian Cican

Loji pentru toată lumea

Cele patru loji masonice din Vâlcea atrag deja adepţi din toate sferele societăţii. Cei mai mulţi care dau năvală la uşa templelor par a fi politicienii. Cristian Buican, liderul liberalilor vâlceni, Dorel Jurcan, preşedintele PDL Vâlcea, Romulus Bulacu, vicepreşedinte PDL, Romeo Rădulescu, fost primar al Râmnicului, au bătut şi ei la uşile templelor întreţinute şi conduse de Nicolae Barbu, Liviu Pătru, Constantin Vlăduţu sau Ovidiu Fleşariu. Toate cele patru loji sunt recunoscute şi acceptate de MLNR, un alt nucleu dezvoltându-se timid în zona Drăgăşani şi declarându-se afiliat la Loja Naţională condusă de „renegatul” Horia Nestorescu-Bălceşti. Tot pe zona Drăgăşani, un alt politician vâlcean, Vasile Bleotu, recunoaşte fără mari fasoane apartenenţa sa la masonerie. „Da, fac parte din masonerie, dar nu am un grad foarte mare. Sunt în prima treaptă. Masoneria te învaţă să fi cinstit, să îţi ajuţi semenii, să faci fapte bune şi să îţi aperi credinţa şi ţara”, explică deputatul vâlcean.

Discreţia, piatra de temelie

În ciuda ieşirii la lumină încă de la începutul anilor ’90, masoneria îşi păstrează misterul prin discreţia evoluţiei în societate. „Nu pot să declar că sunt mason faţă de un neiniţiat. Declaraţii oficiale se primesc numai din partea maeştrilor din Marea Lojă. Noi nu acţionăm sub lumina reflectoarelor aşa cum fac alte cluburi organizate după sistemul masoneriei, Rotary Club spre exemplu. Facem diverse acţiuni în comunităţi fără a ieşi în evidenţă. Important este ca localnicii de acolo, peste ani, când vor vedea roadele muncii depuse de noi să exclame cu bucurie: asta e opera masonilor!”, explică, sub protecţia anonimatului, unul dintre masonii vâlceni.

Înscriere la liber

„Nu facem recrutări. Cine vrea să vină la noi, ne caută. Baţi la uşa templului şi intri, dar asta nu înseamnă că eşti şi primit. Pentru a fi acceptat este nevoie de votul tuturor membrilor. Un singur vot împotrivă înseamnă respingere. Sunt criterii care se aplică în selecţia aspiranţilor: probitate morală, o stare materială bună care să garanteze că nu eşti un oportunist. Este posibil să se fi strecurat şi persoane suspecte în loji. În Vâlcea însă nu avem astfel de cazuri. Am refuzat chiar iniţierea unor persoane de prim rang în societatea vâlceană care au încercat să se înscrie în lojile de la noi”, explică acelaşi misterios personaj. Conform acestuia, perioada de tatonare a unui aspirant poate dura câteva luni până la demonstrarea calităţilor sale.

Aproape invizibili

Discreţia de care dau dovadă masonii vâlceni este atât de mare încât aceştia par aproape invizibili pentru populaţie, ba chiar şi pentru autorităţi. „Reflexia masoneriei vâlcene în societate sau în cultură…! Asta e chiar bună. Îmi storc creierii şi tot nu îmi vine mare lucru în cap. Am avut o expoziţie la Muzeul Judeţean de Istorie cu exponatele de la Complexul Muzeal Nicolae Bălcescu şi cam atât. În rest, lansările de carte făcute de Horia Nestorescu-Bălceşti sau de Dinu Săraru nu le pot cataloga decât la capitolul iniţiative personale ale acestora. Nu am la îndemână un exemplu de o iniţiativă culturală derulată de lojile vâlcene”, susţine Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Patrimoniu şi Culte Vâlcea.

Lojile din Vâlcea

Loja nr. 68 „General Magheru”, condusă de Nicolae Barbu. Loja nr. 184 „Cozia”, a lui Liviu Pătru. Loja „Anton Pann” nr. 273, condusă de Ovidiu Fleşariu. Loja „Barbu Ştirbei”, indicativ 296, dirijată de Constantin Vlăduţu.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...