Evoluţia raportului euro/leu a fost una relativ stabilă, însă aceasta se poate modifica oricând, în funcţie de schimările care pot avea loc în mediul politic local.
Perioada a debutat cu o medie de 4,6586 lei şi s-a încheiat la 4,662 lei, maxim al ultimelor cinci luni, când tranzacţiile s-au realizat între 4,663 şi 4,673 lei, cu închiderea în jurul valorii de 4,667 lei.
Parcursul din următoarele zile a leului va fi influenţat de nivlul de tendinţa de apreciere a dolarului, care a beneficiat de noua majorare a dobânzii de către Fed, dar şi de evoluţia politică din ţară, unde se discută tot mai mult despre o eventuală suspendare a preşedintelui Iohannis.
Pe de altă parte, relaxarea fiscală şi majorările salariilor bugetarilor şi a pensiilor au început să pună o tot mai mare presiune pe preţuri. Inflaţia a crescut în mai, conform INS, la 5,41%, cel mai înalt nivel din februarie 2013.
Majorarea preţurilor nu va încetini nici în următorii ani. Conform unor estimări ale FMI, România va avea, până în 2023, unele dintre cele mai ridicate rate anuale de inflaţie din UE, cuprinse între 3% şi 3,1%.
Cursul dolarului american a crescut spectaculos, de la 3,9497 la 4,0240 lei, cotaţiile de la finalul perioadei urcând la 4,011 – 4,042 lei.
Moneda elveţiană, s-a apreciat de la 1,159 – 1,166 la 1,153 – 1,157 franci/euro, astfel că media a crescut de la 4,0129 la 4,0360 lei.
Menţinerea inflaţiei pe o pantă ascendentă, care va obliga BNR să opereze noi majorări ale dobânzii sale de politică monetară, a condus la o nouă creştere a indicilor ROBOR. Cel la trei luni a urcat la 2,92%, maxim care nu mai fost atins de jumătatea lui octombrie 2014. Indicele ROBOR la şase luni a crescut la 3,03%, cel la nouă luni la 3,08% iar cel la 12 luni a urcat la 3,13%.
Rezerva Federală ame¬ricană a majorat, la începutul perioadei, dobânda sa de politică monetară, la 1,75 – 2%, semnalizând, de asemenea, că există posibilitatea a două noi creşteri în acest an, ceea ce dovedeşte încrederea într-o creştere solidă a celei mai mari economii a lumii.
Pe de altă parte, BCE a decis să pună capăt în decembrie programului său de achiziţii de obligaţiuni suverane sau ale companiilor, prin care a injectat circa 2.500 miliarde de euro, începând cu 2015. Însă, dobânzile vor rămâne la nivelul actual, de aproape 0%, până cel puţin la mijlocul anului viitor.
Decizile celor două mari bănci centrale au influenţat evoluţia perechii euro/dolar, care de la 1,1852 a scăzut rapid la 1,1543 dolari, nivel ce nu a mai fost atins din iulie trecut, pentru ca la finalul perioadei tranzacţiile să se realizeze între 1,1565 şi 1,1624 dolari.
Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg valora la sfârşitul intervalului 6.466,66 dolari.
Analiza cuprinde perioada 7 – 18 iunie