România are un proces accelerat de îmbătrânire, dacă privim şi analizăm statisticile de evidenţă a populaţiei. Numai anul trecut, erau cu 300.000 mai multe persoane peste 65 de ani, decât copii sub 5 ani. Ţara noastră a pierdut în ultimii 30 de ani cca 4 mil de locuitori. În perspectivă vom înregistra a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei la nivel mondial, fapt ce ar avea efecte negative semnificative atât la nivel social, cât şi economic. Peste 30 de ani, atunci când actualii salariaţi vor ajunge la pensie, raportul dintre populaţia de peste 65 de ani şi populaţia activă aproape se va dubla, potrivit estimărilor Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică.
În aceste condiţii, sistemul de pensii administrat de stat a devenit o gaură neagră. Şi asta nu se întâmplă doar la noi. Pericolul ca statul să nu mai poată achita lunar pensia este real şi major. Această situaţie este cunoscută de ceva vreme, astfel încât, în urmă cu mai bine de zece ani, a fost promovat Pilonul II de pensii. Adică, o parte din contribuţia de asigurări sociale să fie distribuită unor fonduri de pensii private, urmând ca după timpul prevăzut de cotizare, banii colectaţi să suplinească pensia de stat, aflată în pericol.
În perioada în care România s-a confruntat cu o criză economică, deşi sacrificiile au fost mari, nu s-a pus niciodată problema unei modificări în schema acestor conturi, din contră, viitorii pensionari au fost încurajaţi să contribuie. Iată că acum, când “economia duduie” din nou, guvernul se gândeşte să bage mâna în buzunarele celor ce economisesc azi, pentru pensia de mâine. Prin trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, Olguţa Vasilescu şi „specialiştii” din jurul ei au micşorat contribuţia de la 5,1% la 3,75% şi au dat asigurări că nicio sumă nu va scădea. Dar matematica învăţată de ministrul Muncii lasă de dorit, în condiţiile în care, românii care contribuie la Pilonul II de pensii s-au trezit cu mai puţini bani în cont. În luna martie, s-au putut vedea sumele pentru luna ianuarie virate în contul de pensii private, adică cele calculate pentru prima dată după revoluţia fiscală. În ciuda garanţiilor primite, contribuabilii Pilonului II s-au trezit cu mult mai puţini bani viraţi în cont, deşi salariul lor brut a fost crescut cu 20%.
În timp ce ţările Uniunii Europene, cresc contribuţiile pentru Pilonul II, înţelegând şi analizând efectele scăderii demografice, guvernul Dăncilă intenţionează să transforme acest segment de economii într-unul opţional. Miza de fapt sunt miliardele de euro puse deoparte de peste 7 milioane de români, sumă care ar acoperi de fapt deficitul bugetar aflat în creştere. Pentru a evita mărirea taxelor, sacrificarea Pilonului 2 reprezintă o scăpare, pe termen scurt, pentru Guvernului Dăncilă. O inginerie fiscală disperată de cârpire a bugetului de stat, ciuruit de măsurile proaste luate în ultimul an şi jumătate de guvernele socialiste. Nu ar fi nici prima şi nici ultima decizie a cabinetului PSD-ALDE luată, fără să socotească efectele devastatoare pe termen lung.
Astfel, Pilonul II de pensii, rezerva de economii a viitorilor pensionari devine puşculiţa PSD de satisfacere a populismelor. Indirect, PSD sacrifică viitorul tinerei generaţii. Probabil că obiectivul principal, pe termen lung, este acela de a-i transforma pe tineri în masă de manevră, dependenţi de ajutoarele şi măsurile statului, aşa cum se întâmplă şi la ora actuală cu o mare parte din electoratul acestui partid.
Demersurile pornite în secret privind mutarea capitalei Israelului, subordonarea BNR, modificările aduse legilor justiţiei, naţionalizarea Pilonului II de pensii sunt doar câteva măsuri nominalizate la categoria „scopul scuză mijloacele” şi care mă determină să concluzionez că, acţiunile PSD au devenit un atentat la siguranţa naţională.
Romulus Bulacu