Evoluţia leului din perioada analizată a fost de scădere constantă faţă de euro, în contrast cu parcursul celorlalte monede din regiune, care s-au întărit.
Cursul euro a crescut de la 4,6572, la începutul intervalului, la 4,6609 lei, la finalul lui, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,657 şi 4,663 lei. Recordul de 4,6679 lei a fost înregistrat în 23 ianuarie.
Media dolarului american a scăzut de la 3,7738 la 3,7306 lei, dar a încheiat perioada la 3,7530 lei, când cotaţiile fluctuau între 3,745 şi 3,764 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat între 1,149 şi 1,158 franci/euro, astfel că media ei s-a mişcat în culoarul 4,0332 – 4,0471 lei, maxim atins la sfârşitul intervalului.
Cele mai multe dintre proiecţiile care se fac pe cursul euro/leu indică tendinţa de depreciere a monedei naţionale, la valori de peste 4,7 sau chiar apropiate de 4,8 lei.
De exemplu, situaţia politică şi adâncirea constantă a deficitelor de cont şi comercial, la care se adaugă creşterea rapidă a inflaţiei, care a urcat în ianuarie la 4,3%, au determinat ieşiri importante din piaţa bancară locală, valoarea lor ridicându-se la circa un miliard de euro,.
Pe de altă parte, minuta ultimei întâlniri a CA al BNR evidenţiază faptul că s-a luat în considerare posibilitatea unor „corecţii fiscale”, în condiţiile în care guvernul PSD-ALDE se va confrunta cu mari probleme în privinţa acoperirii cheltuielilor salariale ale bugetarilor şi a pensiilor. În aceste condiţii, sunt aşteptate noi taxe şi impozite suplimentare.
După mulţi ani în care creditele în valută au fost preferatele românilor, cei mai afectaţi fiind cei care au luat credite în franci elveţieni, în prezent, leul a trecut la putere. Însă, după o perioadă destul de lungă în care dobânzile au fost suportabile, începând cu septembrie trecut, valoarea acestora a crescut constant.
Indicele ROBOR este unul dintre principalii factori care influenţează nivelul ratelor plătite. Dacă la începutul lui 2017 indicele la trei luni se situa la 0,87%, iar în septembrie la 0,92%, el a crescut, în prezent, la 2,08%. Acest indicator este utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, precum cele de consum.
Indicele la şase luni, utilizat în cazul creditelor ipotecare, a sărit la 2,40%, maximul ultimilor trei ani şi jumătate, cel la nouă luni a urcat la 2,45%, iar cel la 12 luni a stagnat la 2,49%.
Pentru a preîntâmpina excesele băncilor, BNR a reluat procesul de creştere a dobânzii sale de politică monetară, după aproape trei ani de stagnare la minimul istoric de 1,75%. De la începutul anului, dobânda-cheie a fost majorată la 2,25%, iar cei mai mulţi analişti anticipează o creştere, până la finalul anului, la 3%.
De la o valoare de 1,2240, euro a crescut la 1,2555 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la jumătatea lui decembrie 2014. Marcările de profit au făcut ca la finalul perioadei tranzacţiile să se realizeze între 1,2384 şi 1,2435 dolari.
Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg continuă să crească, după scăderea de acum două săptămâni sub 6.000 dolari. La sfârşitul perioadei, el urca la 11.024,85 dolari.
Analiza cuprinde perioada 13 – 19 februarie 2018
