Evoluţia leului din perioada analizată a fost una agitată în ton cu ceea ce se petrecea pe marile burse ale lumii, care au cunoscut corecţii importante ale preţurilor şi indicilor.
Cursul euro a început perioada pe depreciere, la 4,6423 lei, după ce în şedinţa precedentă el coborâse la 4,6347, minim al ultimelor patru săptămâni.
Creşterea aversiunii faţă de risc, provocată de căderea burselor, s-a făcut resimţită pe piaţa locală astfel că media a urcat până la 4,6561 lei, iar cotaţiile au atins un maxim de 4,662 lei. Reamintim că în data de 23 ianuarie a fost atins un maxim istoric de 4,6679 lei.
Trecerea pe verde a acţiunilor a redus presiunea pe monedele de la marginea zonei euro, iar cursul a scăzut, la sfârşitul intervalului, la 4,6534 lei, tranzacţiile realizându-se între 4,652 şi 4,659 lei.
La deprecierea leului contribuie majorarea rapidă a preţurilor, stimulate de creşterea consumului, dar şi adâncirea deficitelor de cont şi comercial. „Deficitul comercial s-a accentuat acolo unde am crede că România are potenţial: produsele agroalimentare”, observa guvernatorul Mugur Isărescu la conferinţa de presă care a urmat şedinţei de politică monetară a BNR.
Mugur Isărescu atrăgea atenţia asupra faptului că „creşterile salariale din sectorul bugetar sunt masive”, avertizând că motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul extern al economiei, în timp ce investiţiile publice scad constant.
La începutul perioadei, CA al BNR a decis majorarea dobânzii sale de politică monetară de la 2 la 2,25% pe an. Precedenta decizie a fost luată în ianurie, după mai bine de doi ani şi jumătate în care dobânda-cheie a stagnat la minimul istoric de 1,75%.
Majorarea s-a reflectat şi în evoluţia indicilor ROBOR. Astfel, indicele la trei luni, utilizat, în principal, la calcularea dobânilor la creditele de nevoi personale, a urcat la 2,06%, cel mai mare nivel din ultima lună şi jumătate, iar cel la şase luni, utilizat de bănci când calculează dobânzile la creditele ipotecare standard, a sărit la 2,36%, maxim al ultimilor aproape trei ani şi jumătate. La rândul său, indicele la nouă luni a crescut la 2,41%.
Moneda elveţiană s-a apreciat de la 1,161 până la 1,145 franci/euro, astfel că media ei a sărit de la 4,0046 la 4,0511 lei, curs care nu a mai fost atins de la jumătatea lui august trecut, dar a încheiat perioada la 4,0447 lei.
Perechea euro/dolar a scăzut rapid de la 1,2434 până la 1,2212 dolari, pentru ca la finalul intervalului tranzacţiile să se realizeze între 1,2237 şi 1,2297 dolari.
Investitorii se tem că Rezerva Federală americană va diminua susţinerea principalei economii a lumii. Pe lângă procesul de reducere a volumului de active achiziţionat în timpul crizei economice, Fed ar putea opera mai mult de trei majorări ale dobânzii-cheie, ceea ce va produce scăderi ale valorii acţiunilor dar şi creşterea interesului pentru plasamente în dolari şi titluri de stat americane.
Indicele compozit calculat de Bloomberg al bitcoin a coborât la începutul perioadei sub pragul de 6.000 dolari, dar a încheiat perioada la 8.772,99 dolari.
Analiza cuprinde perioada 6 – 12 februarie 2018.