Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă (AcpV), Asociaţia Pro Democraţia, Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O, propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară.
La data de 24 ianuarie 2018, Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a scris, într-un mesaj pe Twitter, că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii”, a adăugat aceasta.
Autorităţile române trebuie să ia exemplul celor austriece cu privire la problema energiei nucleare, îndeosebi în contextul demarării, în august 2017, a lucrărilor premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Mai mult, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând legea 86/2000 (Convenţia Aarhus) şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontalier, încălcând astfel şi prevederile convenţiei internaţionale ESPOO, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, convenţie care a fost ratificată prin legea nr. 22/2001. În acest sens, platforma civică anti-Kozlodui îşi propune, printre altele, readucerea în atenţia autorităţilor locale a proiectului de referendum local privind subiectul Kozlodui, pornind de la cele peste 15.300 de semnături strânse de la craioveni în urmă cu doi ani.
Consultantul Greenpeace pe probleme legale al UE, Andrea Carta, a spus, pentru Euobserver, că „este dificil de prezis rezultatul demersului austriac, dar ceea ce contează este că însăşi piaţa ne arată că viitorul stă sub semnul energiei regenerabile, iar energia nucleară nu poate concura cu aceasta. Ajutorul de stat pentru centralele nucleare este la fel de depăşit ca şi tehnologia în sine”.
În martie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat investiţia pentru construcţia a două noi reactoare la centrala nucleară de la Paks, în valoare de 12,5 miliarde de euro, finanţată în proporţie de 80% printr-un împrumut acordat de Rusia. Austria, care are graniţă comună cu Ungaria, sprijină energia verde şi nu are niciun reactor nuclear pe teritoriul ţării. Şi Germania a decis ca până în 2021 să închidă toate centralele nucleare de pe teritoriul său. Printre alte ţări membre ale UE care îşi manifestă deja reţinerile faţă de energia nucleară se numără şi Luxemburg, Italia, Portugalia, Spania, Irlanda.