Anul abia încheiat ar fi trebuit să fie unul pozitiv pentru leu. Cu o alianţă stabilă la guvernare, cu una din cele mai importante creşteri economice din UE, existau cele mai favorabile premise. Dar...
După un 2016 încheiat cu un curs de 4,5471 lei, euro a scăzut în 8 februarie la 4,4888 lei.
Între timp, în noaptea de 31 ianuarie/1 februarie a fost emisă celebra OUG 13, care a provocat cele mai mari proteste de stradă din ultimii 27 de ani.
Puţini credeau că „mămăliga” românească va avea tăria să rămână în stradă în ciuda frigului care se abătuse asupra României. Chiar dacă ordonanţa a fost retrasă, răul fusese făcut. Leul a devenit „victima” unor politicieni care au început prin a da vina pe propriul guvern (!), de unde şi moţiunea de cenzură anti-Grindeanu, pe multinaţionale, pe finanţarea străină. Încă puţin şi ar fi reapărut „agenturilii străine”. Dar acestea au lăsat locul „statului paralel”.
Euro s-a stabilizat în dreptul pragului de 4,5 pentru câteva luni, după care scăderea constantă a încrederii în performaţele guvernamentale l-a dus spre 4,6 lei. Creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor în dauna investiţiilor în infrastructură, a împins deficitul de cont aproape de pragul critic de 3%, adâncind, de asemenea, deficitul comercial, prin creşterea consumului, implicit a importurilor.
Oficialii BNR au atras atenţia încă de la începutul lui 2017 asupra faptului că leul nu avea spaţiu de apreciere, ca în alţi ani, şi că va fi mai atentă la nivelul dobânzilor, odată cu reducerea volumului de împrumuturi în valută de la 65%, din totalul de creditare, la circa 40%.
Pragul de 4,6 lei este depăşit la începutul lui noiembrie, spre finalul lunii fiind atins un nou maxim istoric de 4,6551 lei.
Cea mai mare parte a lui decembrie a fost calmă, datorită vânzărilor de valută la care au recurs companiile care îşi pregăteau sumele necesare pentru plata taxelor şi impozitelor, dar şi a bonusurilor salariale.
Ultima săptămână a anului a găsit leul decuplat de celelalte monede din regiune, care s-au apreciat faţă de euro. De altfel, cea poloneză a reuşit să se aprecieze de la 4,41, la finalul lui 2016, la 4,18 zloţi, în timp ce cea maghiară a încheiat anul în jurul pragului de 310 forinţi.
După mini-vacanţa de Crăciun, cursul a urcat la 4,6515 lei, iar ultima şedinţă a anului s-a deschis la 4,654 lei. Presiunea pe cumpărarea de valută a provocat atingerea unui nou maxim istoric, de 4,6597 lei, însă cotaţiile euro au sărit până la 4,674 lei, valori care nu au mai fost atinse vreodată.
Încordarea din piaţa valutară s-a reflectat şi la nivelul caselor de schimb bancare, unde euro se vindea între 4,71 şi 4,738 lei.
Media anuală de 4,55 lei folosită de guvern pentru proiecţia bugetară din 2018 pare a fi un reper fără valoare, având în vedere situaţia încordată din economie, nemulţumită de „revoluţiile fiscale” care au bulversat atât patronatele cât şi sindicatele.
Membrii CFA România văd o valoare medie a euro în următoarele şase luni de 4,6891, miza crescând pentru orizontul de 12 luni la 4,7329 lei.
Nici segmentul monetar nu arată mai bine, creşterea inflaţiei provocând majorarea dobânzilor, obligând BNR să împrumute băncile comerciale, prin operaţiuni de tip repo.
Pentru cei de la CFA România indicele ROBOR la trei luni va sări în următoarele 12 luni la 3,25%.
Începând cu luna septembrie, indicii ROBOR au reînceput să crească, după o lungă perioadă în care au stagnat în apropierea nivelului de 1%, în condiţiile în care creditarea în lei a crescut mult mai rapid decât cea în valută.
Indicele la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, care afectează în mod direct nivelul ratelor la împrumuturile de nevoi personale, a încheiat anul trecut la 2,05%, comparativ cu 0,9% la finalul lui 2016. Reamintim că acest indice nu a mai depăşit pragul de 2% din noiembrie 2013. Conform BNR, o eventuală creştere la 4% ar pune în dificultate majoritatea companiilor şi ar frâna semnificativ investiţiile.
La rândul său, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, a încheiat 2017 la 2,27%, faţă de 1,11% la finalul celui precedent.
Ajutat de evoluţiile de pe pieţele internaţionale, unde dolarul şi francul elveţian au pierdut teren în faţa euro, leul s-a putut aprecia faţă de acestea.
Ultima şedinţă din decembrie a adus un curs al dolarului de 3,8915 lei, comparativ cu 4,3408 lei la începutul anului, în timp ce francul elveţian a coborât de la 4,2210 la 3,990 lei.
De la 1,04 dolari, la începutul anului, atunci când moneda americană beneficia de suportul investitorilor, care mizau pe cele trei majorări ale dobânzii-cheie a Fed din 2017, dar şi pe optimismul privind politica economică a noului preşedinte al SUA, la sfârşitul lui decembrie euro a urcat până la 1,2026 dolari, maximul ultimelor trei luni, pieţele americane închizând 2017 la 1,2005 dolari.
Deprecierea monedei americane a fost un avantaj pentru mărfurile denominate în dolari, care au beneficiat, de asemenea, de redresarea comerţului şi a cererii mondiale.
Bitcoin, marea surpriză a ultimilor ani, a încheiat 2017 la o valoare de 14.310,94 dolari, recuperând o parte din pierderile suferite după decizia luată de autorităţile sud-coreene de a interzice schimburile anonime de cripto-monede şi de a întări lupta împotriva utilizării acestora în scopul spălării banilor.
Analiza cuprinde perioada 3 ianuarie – 29 decembrie 2017
