„Revoluţia fiscală” a PSD-ALDE suprapusă peste creşterea inflaţiei şi a deficitului comercial au afectat parcursul leului, punând un umbră avansul luat de economie în al treilea trimestru, care s-a bazat însă mai mult pe consumul stimulat de majorarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor.
Bulibăşeala din Codul Fiscal este cea care a oferit posibilitatea PNL, USR şi PMP să depună moţiunea de cenzură, denumită sugestiv „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă”, un alt motiv de presiune asupra cursului de schimb.
Cursul euro a crescut de la 4,6306 la 4,6551 lei, nou maxim istoric, cotaţiile din piaţă atingând, din nou, un vârf de 4,661 lei. De la începutul acestei luni, moneda unică a crescut cu 1,23%, aprecierea faţă de debutul anului fiind de 3,05%.
Până la sfârşitul anului, lovitura ar putea fi şi mai mare, analiştii anticipând o medie de 4,7 lei, chiar 4,8 lei.
Guvernatorul BNR a atras atenţia încă de la începutul anului asupra faptului că leul nu poate avea decât o direcţie, una de depreciere. Acesta a afirmat de curând că scăderea leului este mai de durată şi a fost asociată cu deteriorarea balanţei comerciale, „cursul este în relativ echilibru. Prin echilibru să se înţeleagă o flexibilitate mai mare. Să nu ne speriem că s-a depreciat cursul cu o sutime de ban. Noi îl vedem în zona în care este în prezent“.
De altfel, banca centrală a anunţat că se va concentra pe menţinerea dobânzilor aproape de rata cheie şi că va adopta o politică mai flexibilă a cursului de schimb.
La sfârşitul perioadei analizate, indicii ROBOR au atins noi maxime ale ultimilor trei, făcând uitate valorile de la începutul anului, care se plasau în jurul valorii de 1%, ceea ce va pune o mare presiune asupra celor care au contractat credite.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a urcat la 2,18%, cel la şase luni la 2,29%, cel la nouă luni la 2,31% iar indicele la 12 luni a urcat până la 2,33%.
Cursul dolarului american a crescut de la 3,9108 la 3,9650 lei, cotaţiile de finalul perioadei urcând aproape de 3,98 lei.
Moneda elveţiană s-a depreciat pe pieţele internaţionale până la 1,1722 franci/euro, cel mai mic nivel începând de la mijlocul lunii ianuarie 2015, când Banca Naţională a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul de minim 1,20 franci/euro. Pe acest fond, media a fluctuat între 3,9654 şi 3,9960 lei.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,1637 la 1,1860, maxim al ultimelor cinci săptămâni, iar la finalul perioadei a fluctuat în culoarul 1,1714 – 1,1757 dolari, pieţele americane închizând la 1,1791 dolari.
Conform analiştilor, cea de a treia majorare a dobânzii care este aşteptată să fie operată de Rezerva Federală americană, la jumătatea lunii viitoare, a fost deja integrată în curs, ceea ce a redus intenţiile de cumpărare de dolari. Piaţa este în prezent dominată de incertitudinile privind modul în care va fi pusă în aplicare reforma impozitării în Statele Unite.
Analiza cuprinde perioada 15 – 21 noiembrie