Plein-air este un franţuzism care se referă doar la pictură. Pictura realizată în aer liber, nu tocmai în scopul unei reproduceri fidele a cadrului natural, ci mai degrabă pentru o confruntare între natură, creaţie la rândul ei, şi creaţia artistică, umană, ca reinterpretare supusă celui mai puternic şi mai orgolios dintre subiectivisme, acela al pictorului însuşi. A lucra plein-air este la primul nivel un prilej de reconfirmare a stăpânirii mijloacelor de lucru, a forţei de a surprinde lumina în exprimarea sa secvenţială, diferit în momente diferite ale zilei, pe durate foarte scurte de timp.

Majoritatea şcolilor de pictură din lume, de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX s-au născut, s-au petrecut şi s-au sfârşit în aer liber. Spaţiul românesc de creaţie nu a făcut excepţie de la acest fenomen. Faimoasa Colonie de la Baia Mare, şcoală de vară inventată de Simon Hollósy în 1896 şi continuată până spre anii 40 ai secolului următor, a atras în Maramureş aproape două mii de artişti din întreaga lume. Printre ei şi doi pictori vâlceni: Constantin Iliescu, în 1926 şi 1927, cel care avea să picteze şi la Barbizon în 1930 şi Emil Ştefănescu, în 1920, 1923, 1924 şi 1926. Amândoi au încheiat la Râmnicu Vâlcea o operă dominată de lucrări realizate în mijlocul naturii. Un al doilea curent major de acest tip, în niciun caz o şcoală pe măsura celei de mai înainte, cum se forţează o acreditare de mai mulţi ani, sunt cei aproape treizeci de ani de pictură la Balcic. Fenomenul sejururilor individuale de lucru la Balcic a fost generat de artiştii Societăţii Tinerimii Artistice, adunaţi în jurul inegalabilei regine Maria a României şi animat cu alte zeci de artişti activi, expozanţi la saloanele oficiale din regat. Printre ei, numai foarte rar şi foarte puţini artişti străini, majoritatea traversand România în drum spre Paris sau refugiaţi la Bucureşti din cauza conflictelor etnice din Balcani. Acestea sunt cele două mari mişcări în pictura din România, diferite în forma de desfăşurare, având plein-air-ul ca punct comun. Pentru cel care caută bucuria la nivelul privirii picturii, o vizionare în paralel a lucrărilor pictate în verdele vegetal maramureşan şi a celor realizate cu nuanţe de lut şi nisip alb, suprasaturate de lumină, la Balcic, poate fi o aventură cu multe revelaţii. Puţini dintre studenţii care s-au format frecventând Colonia de la Baia Mare au pictat şi la Balcic, dar nu puţini au fost pictorii din sud care au mers în nordul României pentru a lucra cu artişti aflaţi la începutul carierei lor la Paris, la Munchen sau în alte locuri din Europa. Printre ei, am spus mai devreme, şi vâlceanul Constantin Iliescu (1899-1980) şi profesorul de liceu Emil Ştefănescu (1899-1982).

Mai generoşi decât statul

Aceşti doi artişti locali şi interesul lor pentru plein-air, sunt puntea care se poate face peste timp între două perioade majore în istoria artei româneşti şi taberele de creaţie, majoritatea de pictură în aer liber, care au apărut şi s-au înmulţit în judeţul Vâlcea. Pentru cine nu ştie cum se produc aceste tabere, trebuie spuse câteva lucruri. Până în 1989, taberele de creaţie puteau fi iniţiate de instituţii culturale oficiale, de stat, sau asociative, de drept „privat”, aflate, desigur, sub controlul şi cenzura partidului comunist. Nu puţine dintre aceste tabere au lăsat în urmă însă şi mari şi importante colecţii de artă, cum este tabăra de sculptură de la Măgura, Buzău, cu ale sale 256 de lucrări, realizate în 16 ediţii, de exemplu. Regula generală a taberelor de creaţie din România este să invite un grup restrâns de artişti, mai mult sau mai puţini de 10, care practică stiluri apropiate de subiectul taberei, ei urmând să doneze organizatorului una sau mai multe lucrări la sfârşitul perioadei de lucru. Foarte rar, artiştii sunt plătiţi pentru muncă sau lucrările lor. Acum sunt în România zeci şi zeci de tabere de creaţie artistică, iniţiate de persoane sau de organizaţii private, de instituţii culturale ale statului şi de asociaţii locale sau naţionale ale artiştilor. În judeţul Vâlcea au fost organizate sub toate aceste patronaje, private, asociative, de stat, tabere de creaţie la: Brădişor, Călimăneşti, Cozia, Drăgăşani (sculptură), Fedeleşoiu, Măciuca (sculptură), Nicolae Bălcescu, Râmnicu Vâlcea (pictură, acuarelă, sculptură), Surpatele. Tabăra de plein-air de la Măldăreşti este organizată de Muzeul judeţean Aurelian Sacerdoţeanu şi se găseşte, după cele din 2014, 2015 şi 2016, la cea de-a IV-a ediţie. La capătul perioadei de creaţie, Muzeul Sacerdoţeanu va adăuga în pinacoteca secţiei de artă, cunoscută sub numele Casa Simian, noi şi noi lucrări. Trebuie ştiut că nu există în România niciun mecanism oficial, statal sau comunitar, de achiziţie a lucrărilor de artă veche sau recentă, românească sau străină sau, dacă acest mecanism e scris pe undeva, nu a fost niciodată finanţat, cum a fost cel dintre 1924-1947 la Saloanele oficiale, de pildă, la finalul cărora Ministerul artelor achiziţiona lucrări selectate de o comisie, pe care le trimetea muzeelor din ţară. Organizarea de expoziţii şi de tabere de creaţie contra donaţii este acum principalul mod de îmbogăţire cu artă contemporană a muzeelor, dar şi a finanţatorilor privaţi, care organizează aceste sejururi artistice. Ca unul dintre privilegiaţii care au văzut în amănunt pinacoteca Muzeului de artă Casa Simian, secţie a Muzeului Sacerdoţeanu, pot spune că, numai cu extrem de puţine excepţii, lucrările de artă recentă provin din donaţiile făcute la finalul expoziţiilor personale şi al taberelor de creaţie organizate de muzeu. O expoziţie serioasă de artă recentă nici nu ar fi posibilă fără lucrările donate în ultimii treizeci de ani de artiştii români şi basarabeni veniţi să lucreze sau să expună la muzeul vâlcean. Până la urma urmei, cultura este ceea ce rămâne şi la propriu, iar oamenii Muzeului judeţean s-au îngrijit să adune bucată cu bucată, în acest mod, lucrările de artă recentă românească. Şi o fac în continuare, iată, organizând pentru a patra oară şi tabăra de plein-air de la Măldăreşti.

Toamna, la muzeu

Tabăra de plein-air funcţionează în perioada 9-19 octombrie 2017, în incinta Complexului muzeal Măldăreşti, cel care conţine culele Greceanu şi Duca, precum şi casa memorială I. G. Duca. Provocărilor naturale şi de anotimp la care sunt supuşi cei nouă artişti participanţi li se adaugă, aşadar, şi cele arhitectonice şi istorice ale locului. Reacţiile lor la aceste provocări prin alegerea subiectelor de lucru, prin deciziile cromatice luate şi prin rezolvarea picturală a efectelor de lumină pot fi urmărite în cele câteva imagini de lucru, care însoţesc acest text. Fotografiile şi informaţiile ne-au fost oferite de Liliana Beu, de Rodica Bocoi şi de Claudiu Tulugea, director al Muzeului Sacerdoţeanu (www.muzee-valcea.ro). Biografiile artiştilor sunt extrase din Indexul de artă Tudor-Art (www.tudor-art.com). Pictorii care lucrează în Tabăra de plein-air de la Măldăreşti sunt: Gheorghe Coman, Mihai Coţovanu, Cornelia Victoria Dedu, Victor Dima, Marinella Dumitrescu, Florica Ionescu, Dumitru Macovei, Minu Movilă şi Constantin Tanislav. Ei au cariere bogate şi îndelungate pe piaţa românească de artă, cu multe lucrări realizate în plein-air (vezi datele biografice). Lucrările lor se vor alătura peste câteva zile, în pinacoteca muzeului, celor câteva zeci realizate cu aproape 100 de ani în urmă de pictorii locali Constantin Iliescu (1899-1980) şi profesorul de liceu Emil Ştefănescu (1899-1982).
____________________________________________________

COMAN, Gheorghe
pictor

Născut în 26 septembrie 1961 la Valea Călugărească, Prahova. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

A studiat la Şcoala populară de arte Bucureşti până în 1983 şi la Facultatea de arte decorative şi design a Universităţii naţionale de artă Bucureşti până în 2014.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici, secţia de pictură Bucureşti, din 2015.

Expoziţii personale începând cu anul 1997 în Bucureşti, la Muzeul de istorie în 1999, Galeria artelor a Cercului militar naţional, Bucureşti, în 1999, la galeria Anonimus în 2000, la Galeria de artă a municipiului Bucureşti în 2000, la Cercul militar naţional (sala Rondă), în 2002 şi sala Foaier în 2004, la Muzeul municipiului Bucureşti (Palatul Şuţu) în 2006 şi 2008, la Cercul militar naţional (sala Foaier) în 2008 şi din nou la Muzeul de istorie Bucureşti în 2011. În 2013 a expus la U-Art Gallery Bucureşti şi în 2014 la Institutul italian de cultură din Bucureşti.

A participat la mai multe tabere de creaţie începând cu 1997, printre care şi cea din Surpatele, Vâlcea, în 2008 şi din Măldăreşti, Vâlcea, în anul 2015.

Din 2013 lucrările lui apar în cataloagele caselor de licitaţii de artă Goldart şi Monavissa din Bucureşti.
____________________________________________________

COŢOVANU, Mihai
pictor

Născut în 21 iulie 1967 la Iaşi. Trăieşte şi lucrează în Iaşi.

A studiat la Şcoala populară de arte Iaşi (1987-1989) cu Leonard Ghiţă şi la Facultatea de arte plastice şi design a Academiei de arte George Enescu Iaşi (1990-1995) cu Valeriu Gonceariuc şi Virgil Parghel.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Iaşi, din 1996.

Expoziţii personale în Bucureşti în anul 2004, la Centrul cultural al Ministerului de interne, la Galeria Artis în 205, la U-Art Gallery Bucureşti şi la Galeria Lascăr Vorel din Piatra Neamţ în 2013 şi la Cercul militar naţional din Bucureşti în 2015. În 2015 a expus la Slatina, oraş în care s-a întors în 2016 pentru a picta plein-air timp de mai multe zile, fapt consemnat cu surprindere de presa scrisă şi on-line.

Din 2008 lucrările lui apar în cataloagele caselor de licitaţii de artă Alis şi Monavissa din Bucureşti.

Bibliografie: Ciucă, Valentin-Un secol de arte frumoase la Iaşi, ed. Art XXI, 2005; Tudor, Dan-Indexul independent Tudor-Art, ed. gallerya.ro, 2017 şi mihaicotovanu.ro.
____________________________________________________

DEDU, Victoria Cornelia
pictor

Născută în 11 septembrie 1942 la Bucureşti. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

Absolventă în 1967 a Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. A studiat cu Corneliu Baba, Alexandru Cumpăta, Vasile Grigore şi Ion Marşic.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Bucureşti, secţia pictură, din 1980.

Expoziţii personale la Mamaia în 1982, Buzău în 1985, Sinaia în 1985 şi Brăila în 1987 şi în Bucureşti: 1971, 1972, 1977, 1978, 1980, 1983, 1986, 1990, 1994, 1998, 2000, 2004 la galeria Simeza, 2005 la galeria Galateca şi în 2014 la galeria Irecson.

Din 2010 lucrările sale apar în cataloagele caselor de licitaţii de artă Artmark, Goldart, Grimberg şi Monavissa din Bucureşti.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. IV, ed, ARC 2000, 2001; Pintilie, Andrei-Ochiul în ureche, ed. Meridiane, 2002; Tudor, Dan-Indexul independent Tudor-Art, ed. gallerya.ro, ediţiile 2012 şi 2017
____________________________________________________

DIMA, Victor
pictor, grafician

Născut în 6 februarie 1953 la Bucureşti. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

Absolvent în 1975 al Institutului de arte plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. A studiat cu Rodica Lazăr. Profesor de educaţie plastică (1975-1984), pictor şi grafician la Studioul de arte plastice al armatei din Bucureşti. Autor de manuale şcolare. Realizează actuala stemă a României şi sigiliul de stat (1992).

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Bucureşti, secţia pictură, din 2010.

Expoziţii personale la galeria Arta Giurgiu în 1996 şi la galeria Arta Câmpulung Muscel în 2010; la Bucureşti în 1996 şi 2000 (galeria Artelor, Cercul militar naţional) şi în 2006 (palatul CEC din Bucureşti)

În anul 2014, lucrările sale apar în catalogul de licitaţii de artă al casei Goldart din Bucureşti.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. IV, ed, ARC 2000, 2001.
____________________________________________________

DUMITRESCU, Marinella
pictor

Născută în 11 octombrie 1952 la Bucureşti. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

În perioada 1981-1982, a studiat cu pictorul Horst Zay la o şcoală particulară din Germania şi apoi, în România, cu pictorul Nicolae Iorga. Este absolventă a Universităţii naţionale de artă din Bucureşti (2008-2011).

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Bucureşti, secţia pictură, din 2014.

Expoziţii personale în Germania, 1985 (Commerzbank, Frankfurt am Main) şi 1987 (Passau) şi la Bucureşti în 1998 (sala Rosetti), 1999 (sala Rondă a Cercului militar naţional), 2000 (galeria Anonimus), 2001 (Galeria de artă a municipiului Bucureşti şi la sala Rondă, Cercul militar naţional) şi 2004 (galeria Galateca şi galeria Orizont).

A participat la Târgul internaţional de arte vizuale din Bucureşti, ediţiile 2001 şi 2002.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. IV, ed, ARC 2000, 2001; Deac, Mircea-Lexicon critic şi documentar, ed. Medro, 2008.
____________________________________________________

IONESCU, Florica
pictor

Născută în 18 iunie 1950 la Homorâciu (Izvoarele), Prahova. Trăieşte şi lucrează în Periş, Ilfov.

A absolvit Liceul de artă Carmen Sylva din Ploieşti şi apoi Facultatea de arte a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi (1972), clasa Dan Hatmanu. A mai studiat cu Petru Hârtopeanu şi Ştefan Hotnog.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Ploieşti, din 2001.

Expoziţii personale la Complexul muzeal Nicolae Iorga (1989, 1999) şi la Casa de cultură (2002, 2006, 2008, 2012) din Vălenii de Munte, Prahova, la Muzeul memorial Nicolae Grigorescu din Câmpina, Prahova (2013, 2016), la galeria Hotelului Silva din Buşteni, Prahova (2007, 2009), în foaierul Teatrului Toma Caragiu din Ploieşti (2015), la Galeriile de artă din Ploieşti (2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2013, 2014, 2015, 2016), la galeria Hotelului President din Mangalia, Constanţa (2002, 2006), la Galeria de artă din Brăila (2002), la galeria Viorica Gusul din Roman, Neamţ (2008), la galeria Ion Andreescu din Buzău (2009, 2016) şi în Bucureşti, la Galeria ArTei Hanul cu tei (1998, 2000, 2003), la Galeria de artă a municipiului Bucureşti (2001), la Galeria Galla (2002), la Galeria Galateea (2004), la TC Art Gallery (2006), la palatul CEC (2007), la Casa de cultură Friederich Schiller (2007), la galeria Artis (2007), la Galeria de artă a municipiului Bucureşti (2009), la Art Concept atelier (2012) şi la galeria Irecson (2014)

În anul 2012, lucrările sale apar în catalogul de licitaţii de artă al casei Goldart din Bucureşti.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. IV, ed, ARC 2000, 2001; Arte frumoase în Prahova, 2016; Tudor, Dan-Indexul independent Tudor-Art, ed. gallerya.ro, 2017
____________________________________________________

MACOVEI, Dumitru
pictor

Născut în 31 august 1953 la Sărata (Solonţ), Bacău. Trăieşte şi lucrează în Moineşti, Bacău.

A studiat la Facultatea de Artă Mihai Eminescu (1997) şi Academia de Arte Luceafărul Bucureşti (1999) cu Ilie Boca, Dan Hatmanu şi Teodor Moraru.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Bacău, din 1996.

Expoziţii personale la Bacău (1993 şi 1996), la Moineşti, Bacău (1993), la Bucureşti (2000) şi la galeria Artex Râmnicu Vâlcea (2012). A mai participat la Târgul internaţional de arte vizuale, Bucureşti (2001), La Meeting Point, Arad (2011), la Salonul de artă contemporană, Râmnicu Vâlcea (2011) şi la Tabăra de artă din Tescani, Bacău (2014)

În anul 2014, lucrările sale apar în catalogul de licitaţii de artă al casei Alis şi în 2015 la Goldart, ambele din Bucureşti.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. IV, ed, ARC 2000, 2001; Istrate Murariu, Carmen-UAP 40. Filiala UAPR Bacău (1969-2009), Bacău, 2009; Galben, Cornel-Personalităţi moineştene, ed. Corgal Press, 2011.
____________________________________________________

MOVILĂ, Minu
pictor

Născut în 26 octombrie 1956 la Brusturi (Drăgăneşti), Neamţ. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

Absolvent al Academiei de arte Bucureşti în 1995. A studiat cu Vasile Grigore.

Este membru al Uniunii artiştilor plastici Bucureşti, secţia pictură, din 1994.

Expoziţii personale în Braşov (1994), Vaslui (1996) şi Bucureşti (1996, 1997, 2004 la galeria Căminul artei şi la galeria Artelor a Cercului militar naţional).

Din 2011 lucrările lui apar în cataloagele caselor de licitaţii de artă Alis, Goldart şi Monavissa din Bucureşti.

Bibliografie: colectiv-Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. III, ed, ARC 2000, 2000.
____________________________________________________

TANISLAV, Constantin
pictor, desenator

Născut în 7 februarie 1961 la Jirlău, Brăila. Trăieşte şi lucrează în Bucureşti.

A studiat la Liceul de artă Margareta Sterian, Buzău şi la Şcoala populară de arte Bucureşti (1983-1986), cu Alexandra Drăguţescu şi Liviu Cornescu. A absolvit Universitatea naţională de artă Bucureşti în 2013. A studiat cu pictorul Petru Lucaci.

Este membru al Asociaţiei artiştilor plastici din Bucureşti, din 2005.

Expoziţii personale în Bucureşti, în 2009, în pavilionul A din parcul Herăstrău şi în sala Rondă a Cercului militar naţional şi în 2011, expoziţia Sinceritatea formei şi-a culorii, în sala Foaier a Cercului militar naţional.

În 2012 lucrările lui apar în catalogul casei de licitaţii de artă Monavisa şi în 2015 în catalogul casei de licitaţii de artă Grimberg din Bucureşti.