Actualitate

Preoţimea ortodoxă, în pragul exploziei

Politica BOR de a scoate pe bandă rulantă preoţi aruncă Biserica Ortodoxă Română în pragul inflaţiei de sutane

20.000 de angajaţi subvenţionaţi cu 60% din salariu de către stat. Aceasta este cu aproximaţie cifra pe care slujitorii Domnului din subordinea PF Daniel o înaintează în faţa oricărui curios. Statul subvenţionează licee de cult (nu numai ortodoxe-n.r.), acordă burse unor studenţi la teologie. Rezultatul? O încăierare pe posturi, pe parohii şi o selecţie în funcţie de năravurile „păstorului” din fiecare zonă de influenţă a Episcopiilor sau Arhiepiscopiilor. În cazul celor care doresc să devină preoţi, îmbrăcarea sutanei şi obţinerea unei parohii se petrec după două reţete diferite. Cea declarată oficial rămâne de obicei şi cea mai puţin probabilă.

Fabrici de popi

În Râmnicu Vâlcea, Seminarul Teologic „Sf. Nicolae” găzduieşte anual sute de tineri veniţi să facă primii paşi în alegerea unei vocaţii pe care, în majoritatea cazurilor, le-au stabilit-o părinţii. Destui dintre absolvenţii unui sistem liceal cu tematică de studiu specială văd apoi în cariera preoţească un mod de a răzbi mai uşor în societate. „Nu toţi îmbrăţişează această carieră. Deja, în ultima perioadă, cei care văd în această cale o carieră, ar trebui să renunţe. Putem spune însă că cei care ies dintr-un seminar sunt mai bine pregătiţi în anumite domenii: filosofie, istorie, geografie. Din păcate, însă, putem vorbi şi de o inflaţie de absolvenţi ai facultăţilor cu profil teologic. Sunt foarte puţini cei care văd această cale ca pe o misiune”, recunoaşte vicarul administrativ din cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului, Emilian Groşenoiu. Inflaţia duce însă la o certă dispută a posturilor disponibile în parohii. În condiţiile în care selecţia preoţilor ce urmează a fi hirotoniţi se face în cadrul unui examen interviu, de cele mai multe ori bătălia se duce pe căi mai puţin ortodoxe. „Modul de împărţire a posturilor libere în parohii nu mai are nimic de a face cu capacitatea unui preot de a reprezenta un model moral-spiritual pentru membrii unei comunităţi. Au fost sume şi de mii de euro sau zeci de mii de dolari care s-au învârtit la împărţirea parohiilor”, susţin la unison preoţi „dezertori” ai cultului din Vâlcea, dar şi reprezentanţi sindicali ieşiţi de sub poala Mitropoliei Olteniei. Prima „schismă” provocată de oficialităţile eclesiastice ale BOR din Vâlcea a fost dublarea unui loc în parohia Pesceana, post-„comercializat” conform zvonurilor cu 10.000 $.

Examene de grad: mulţi chemaţi, puţini agreaţi

Subvenţionaţi de către stat ca o categorie defavorizată cu cel puţin 60% din salariu, preoţii ajung sub pulpana celui de Sus printr-un procedeu mai simplu decât comisiile dedicate persoanelor cu dizabilităţi sau funcţionarilor publici. „Se face un examen interviu, un colocviu cu cel care doreşte să îmbrace această haină. Poate ar trebui într-adevăr să existe o perioadă de verificare a vocaţiei acestor tineri, dar...”, se declară învins preotul Emilian Groşenoiu. „Vin oricum cu recomandări de la îndrumătorii de an din perioada studiilor”, o mai drege acesta. Anual, doritorii, şi mai ales preferaţii din cadrul eparhiilor, susţin examene de grad. Mai de Doamne ajută!, mai de o participare merituoasă, preoţii se prezintă la ele. „Nu au o foarte mare valoare. Te prezinţi pentru un simplu examen. Dacă au de gând să îl ignore aşa vor face”, susţine preotul Nicolae State - Burluşi, reprezentant al grupării sindicale preoţeşti din Oltenia. Anul acesta, sub presiunea unui proces dus în instanţă de către BOR privind legitimitatea acestui sindicat, examenele din regiunea Olteniei nu au mai fost susţinute sub ochii opiniei publice la Mitropolia Craiova, ci la loc de pace, lângă Mănăstirea Tismana. „Este prima dată când se organizează acolo. Probabil că liniştea îi face pe preoţi să se concentreze mai bine”, mai spune vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

În Mehedinţi există biserici unde slujesc şi 4 preoţi

La cealaltă extremă sunt cazuri în care un singur preot slujeşte în mai multe parohii, cum este cazul preotului Marius Ion Porumbel, care are în grijă parohiile, mici, ce-i drept, Halânga şi Puţinei. În Episcopia Severinului şi Strehaei din judeţul Mehedinţi unde cea mai înaltă faţă bisericească este PS Nicodim, există circa 300 de biserici, 230 de preoţi şi 200 de parohii. Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Severinului şi Strehaei, preotul Viorel Vlăducu, ne-a declarat că sunt cazuri în care un preot slujeşte la mai multe parohii, dar există şi situaţii în care într-o singură biserică slujesc trei sau chiar patru preoţi. Acesta din urmă situaţii sunt la Severin. „,Spre exemplu, la Halânga este un părinte pe nume Marius Ion Porumbel, care slujeşte şi la Puţinei. La oraş, mai ales la Severin avem la Biserica Sfântul Ilie patru preoţi. Trei sunt la Biserica Maioreasa, iar cei mai mulţi, adică opt, sunt la Catedrală”, ne-a declarat părintele Viorel Vlăducu. Acesta susţine că nu în toate situaţiile se dă concurs pentru un post de preot. „La parohiile mari, unde e concurenţă, se dă concurs, dar la parohiile mici, sărace, te bucuri dacă vine un preot. Aceste parohii sunt parohii cu posibilităţi reduse, unde biserica se ţine cu greu. Acolo nu există şcoală sau dispensar şi totul pare rupt de civilizaţie. E greu să vină acolo să se stabilească un preot, cu o familie de întreţinut, soţie şi cu copii”, susţine preotul Viorel Vlăducu. Slujitorul Domnului ne-a mai spus că, din câte ştie, nu a existat în judeţ vreun scandal legat de numirea vreunui preot în parohie.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...