În perioada analizată piaţa valutară a fost calmă, euro având o evoluţie stabilă, cu o uşoară tendinţă de apreciere a leului. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile ţârşnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.
Comparativ cu finalul lui august, euro s-a apreciat în septembrie cu circa un ban, dolarul a câştigat aproape trei bani, iar francul elveţian un ban.
Cursul euro a fluctuat între 4,5990 şi 4,5991 lei, valori maxime ale ultimilor mai mult de cinci ani, până la finalul intervalului, când media a scăzut la 4,5871 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,583 şi 4,598 lei cu închiderea la 4,583 – 4,586 lei.
La aprecierea leului au contribuit, în primul rând, creşterea dobânzilor la lei, vânzarea de valută şi plasarea leilor în piaţa monetară aducând randamente mai bune, în condiţiile în care se anticipează continuarea procesului de majorare a acestora. La aceasta s-a adăugat criza apărută în zona euro, după referendumul pentru independenţă organizat în Catalonia.
Cursul dolarului american a fluctuat între 3,8912 şi 3,9171 lei, maxim al ultimelor două luni. Sfârşitul perioadei a adus o medie de 3,9086, când cotaţiile au fluctuat între 3,889 şi 3,914 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,139 şi 1,149 franci/euro, astfel că media s-a mişcat în culoarul 4,0091 – 4,0258 lei, maximul fiind atins la sfârşitul intervalului.
Pe piaţa monetară s-a înregistrat o creştere constantă a indicilor ROBOR, cei în funcţie de care sunt stabilite ratele la împrumuturi. Indicele la trei luni, care este folosit de bănci pentru stabilirea costului creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut luni la 1,71%, maximul ultimilor doi ani şi jumătate, aproape dublu faţă de începutul lunii trecute. În cazul indicelui la şase luni, acesta a crescut la 1,78%.
Această evoluţie a stârnit revolta premierului Tudose, cel care declara nu cu mult timp în urmă că preferă să îşi primească remuneraţia lunară sub formă de numerar, neavând încredere în bănci. ”Cred că colegii noştri, ai românilor sau care ar fi trebuit să fie colegii românilor de la BNR, au fost puţin plecaţi de acasă, fiindcă ăsta era rolul BNR - să nu lase să crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”.
Dorind să dea bine în faţa consumatorilor de ştiri televizate, şeful executivului a uitat, probabil, că preţul banilor este dat de conjucturile pieţei, atât în privinţa cursului cât şi a dobânzilor.
Creşterea neconsolidată a economiei, văduvită de investiţii din partea statului, în ciuda împrumuturilor tot mai mari luate de la aceleaşi bănci hulite, nu poate decât să creeze un impas în piaţă, care anticipează o creştere a inflaţiei în următoarele luni. Să nu uităm că dobânda de referinţă a BNR este din mai 2015 de 1,75%.
Trecând la evoluţia perechii euro/dolar, aceasta a fost influenţată în principal de declaraţiile preşedintei Rezervei Federale Americane, Janet Yellen, referitoare la perspectivele unei noi majorări, a treia din acest an, a dobânzii-cheie, care ar urma să urce la 1,4%.
Euro a scăzut de la 1,1862 la 1,1717 dolari, cel mai mic nivel al ultimelor cinci săptămâni, dar a încheiat intervalul la 1,1730 – 1,1816 dolari.
Analiza cuprinde perioada 26 septembrie – 2 octombrie.
