Administraţie

Proiect ambiţios în turismul din Olt

Consilierii judeţeni au aprobat proiectul de realizare a unui port turistic în Corabia

Cu un potenţial turistic mai sărac în bogăţii naturale decât celelalte judeţe ale regiunii, Oltul insistă să speculeze orice şansă de absorbţie a fondurilor europene în acest domeniu. La sfârşitul lunii septembrie, proiectul iniţiat de preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, a fost aprobat, până în 2015, portul Corabia urmând să îşi deschidă porţile pentru turismul fluvial de pe Dunăre. Portul Corabia a funcţionat până în prezent ca port de marfă, având trei dane operaţionale la chei, fiind singurul de pe raza judeţului Olt.

Parteneriat între Primăria Corabia şi CJ Olt

Proiectul de deschidere a unui port turistic în zona sudică a judeţului Olt a venit ca urmare a unui parteneriat încheiat între primăria localităţii şi CJ Olt, instituţie care va asigura cofinanţarea proiectului european. „Acordul este valabil din septembrie 2012 până în 31 decembrie 2020. Consiliul Judeţean s-a angajat să finanţeze cu peste 7 milioane de lei acest proiect”, a precizat preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu. Portul Turistic şi de Agrement Corabia se va întinde pe o suprafaţă de 8.700 metri pătraţi, valoarea totală a proiectului ridicându-se la 2,54 milioane euro fără TVA. „Durata de realizare a proiectului este de 24 de luni calendaristice, din care 18 sunt alocate lucrărilor de construcţii. Am stabilit ca termenul final de realizare a acestei investiţii să fie 31.07.2015”, a mai spus Paul Stănescu.

„Vrem să dezvoltăm capacitatea turistică a zonei”

"Primăria mai are un proiect important, de reabilitare a vechii cetăţi Sucidava pentru introducerea acesteia în circuitul turistic.", Iulică Oane, primarul oraşului Corabia

După ce, vreme de trei ani, s-a chinuit să iniţieze acest proiect de dezvoltare a capacităţii turistice şi de agrement a zonei, primarul oraşului Corabia, Iulică Oane crede că în sfârşit se află pe drumul cel bun. „În primă fază, proiectul nostru a fost respins pentru că nu ne încadram cerinţelor impuse de Uniunea Europeană privind cofinanţarea acestor proiecte. Am reluat procedura abia după ce Consiliul Judeţean a venit alături de noi pentru asigurarea cofinanţării de 50%. Nouă ne rămâne în sarcină asigurarea fondurilor pentru plata cheltuielilor neeligibile, o sumă de aproape 800.000 lei. Este un pas înainte pentru noi în condiţiile în care vrem să dezvoltăm capacitatea turistică a zonei. Deja avem un investitor care a ridicat un hotel pe fonduri europene chiar în port şi un alt investitor privat care a amenajat o plajă şi un restaurant în apropierea locului unde se va ridica portul turistic. Primăria mai are un proiect important, de reabilitare a vechii cetăţi Sucidava pentru introducerea acesteia în circuitul turistic. Este un proiect cu o valoare de şapte milioane de euro şi sper că va reprezenta un punct de atracţie pentru oaspeţii care vor sosi cu vasele de croazieră. Pe de altă parte, am preluat şapte hectare de pădure de la Ocolul Silvic în zona limitrofă viitorului port turistic şi intenţionăm să dezvoltăm acolo un centru de agrement. Eu cred că soarta oraşului se va modifica radical după implementarea acestor proiecte”, consideră edilul-şef al oraşului Corabia.

Corabia se alătură celorlalte porturi turistice de pe Dunăre

În cadrul programelor de dezvoltare a turismului pe Dunăre, localitatea Corabia a fost întotdeauna plasată în rândul porturilor cu potenţial turistic, alături de alte localităţi din regiune. Printre acestea se numără porturile Ieşelniţa, Simian, Orşova, Gruia, Cetate şi Corabia. În ciuda faptului că în zonă există unele resurse naturale care ar fi atras atenţia investitorilor, porturile Olteniei de la Dunăre nu au cunoscut o dezvoltare importantă până în prezent. Din lipsă de mijloace financiare proprii şi al interesului scăzut al investitorilor, resursele de apă termală din localităţile Lonele, Desa, Gighera, Urzicuţa şi Gherceşti au rămas până acum neexploatate. În această zonă, în ceea ce priveşte infrastructura de turism, s-a pus accentul pe agroturism, care a fost văzut ca un important factor de dezvoltare rurală, şi structurile de cazare specifice acestuia şi mai puţin pe turismul fluvial şi de croazieră. Cu toate acestea, autorităţile speră ca deschiderea porţilor către turismul fluvial să atragă atenţia şi asupra potenţialului mare pentru turismul sportiv şi de agrement: pescuit, trasee, ciclism, canotaj etc. „Până acum, în port la noi opreau numai ocazional şi în caz de necesitate vase turistice, deşi numărul lor este în creştere pe această porţiune a Dunării. Situaţia se va modifica după deschiderea portului turistic şi de agrement”, mai spune Iulică Oane.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...