Motto: «Ni s-a spus că niciodată nu se va reamplasa din nou Statuia Libertăţii în Arad. Şi ea există astăzi. Mai ieri, am auzit un politician român spunând că niciodată nu va fi autonomie teritorială. La care putem răspunde doar cu: să aşteptăm până la capăt. Dacă vom fi uniţi, cuvântul românesc “niciodată” va însemna în maghiară “în curând”!»
Marko Bela, politician maghiar
Ne apropiem cu paşi repezi de împlinirea unei sute de ani de la sfârşitul primei conflagraţii mondiale (1914-1918), eveniment care a marcat decisiv evoluţia civilizaţiei umane. Moment care ne-a adus împlinirea dezideratului desăvârşirii unităţii statale, prin unirea cu România a teritoriilor naţionale aflate până atunci sub dominaţie străină. Pe când noi românii, ne pregătim de sărbătoare, minoritatea conlocuitoare cea mai numeroasă, care se tot caută de drepturi prin parlamente şi guverne, ne spune (de la obraz) că nu are asemenea motive de bucurie! Şi că, în ce-i priveşte, maghiarii vor avea motive să se considere în doliu!
V-aţi prins de-o chestie? Că doar ungurii au voie să pretindă modificarea... trecutului!? Că doar ei - atunci când nu le mai convine ceva din ceea ce este/a fost ireversibil - pot invoca faptul că sunt/ au fost... discriminaţi!? Şi numai ei pot pretinde “îndreptarea” istoriei comune de ieri, conform intereselor maghiarilor de astăzi. Nu sunt preocupaţi de croirea - pe alte baze, nediscriminatorii - a istoriei noastre contemporane, la a cărei strâmbă facere contribuie şi ei din plin.
Ei au voie să vină oricând în România - indiferent de unde, de grad şi rang - şi să ne spună de la obraz cât de mari au fost şi o să mai fie! La propriu (adică teritorial), nu la figurat! Şi să jelească nedreptatea istorică produsă prin Tratatul de pace de la Trianon (din 4 iunie 1920)!
Doar ei pot - de la prezidiul a tot felul de reuniuni, seminarii, simpozioane, ,şcoli” de primăvară/vară/toamnă, tabere montane de pregătire a tineretului pentru apărarea “patriei” secuieşti etc. - să ne blagoslovească în toate limbile pământului şi noi... nimic! Ca nu cumva să-i discriminăm, să-i supărăm, căci nu se face să păţească un asemenea afront în Casa comună a U.E.!
Doar unii de-ai lor pot să “judece”, să condamne şi să spânzure efigia lui Avram Iancu, pentru că i-ar fi ,,oropsit” pe maghiari în timpul unor evenimente de mult trecute, justiţiarul de dramoletă care a făcut acest lucru justificându-şi demersul antiromânesc prin dorinţa sa de a face cunoscute faptele moţilor din Apuseni împotriva maghiarilor, comise cu o „cruzime animalicească”! Ca şi cum ai lor n-au făcut niciodată aşa ceva românilor! Mai ales când încercau şi românii să scoată capul din cartea de istorie, ca să respire aerul pur şi tare al... libertăţii şi unităţii naţionale!
Atunci când s-a erijat în “judecător” (auto)proclamat, dornic să restabilească pentru totdeauna adevărul despre “Crăişorul munţilor”, aşezâdu-l cu anasâna doar în matca intereselor maghiare, extremistul CSIBI BARNA perora sigur şi încrezător: “Aşa păţesc toţi cei care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”!
O scurtă incursiune printre asemenea fapte şi declaraţii antiromâneşti se impune de la sine.
A. Aflat la Târgu-Mureş (adică în România), la 15 martie 2011, cu ocazia manifestărilor de marcare a Revoluţiei maghiare de la 1848-1849, organizate de Partidul Civic Maghiar şi de Consiliul Naţional Secuiesc, VIKTOR ORBAN, premierul de atunci şi de acum al Ungariei, ne-a gratulat cu următoarea urare “liniştitoare”: “Să fie Ardealul CUM A FOST şi naţiunea ungară CUM A FOST”!
B. În decembrie 2011, BORBOLY CSABA, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, într-o adresă oficială, îi ura sibilinic lui Stelu Platon, primarul liberal din Topliţa (ales cu 76% din voturi în 2012): “Dumnezeu să vă dea viitor sigur în Ţinutul Secuiesc!”
C. Pe 19 martie 2014, aflat la Cluj-Napoca, unde a efectuat o vizită la monumentele “eroilor” revoluţiei maghiare din 1848, precum şi la statuia lui Marton Aron, ÁDER JANOS, preşedintele Ungariei, a depus jerbe de flori, asezonate cu tricolorul Ungariei. Gest apreciat ca fiind nepotrivit, mai ales în contextul în care, înainte de a deveni cleric romano-catolic, Aron Marton a luptat în Primul Război Mondial, făcând parte din Diviziile Secuieşti, renumite pentru atrocităţile comise împotriva românilor.
D. Într-un interviu acordat în 2014 pentru www.riseproject.ro CSIBI BARNA a vorbit despre cum vedea el lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Întrebat dacă crede că „vreodată Ţinutul Secuiesc va fi un stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, a răspuns nonşalant: „Ţinutul secuiesc, adică o ţară a secuilor? Păi, cum să nu?! S-ar putea foarte repede”. Şi asta, adăuga tot el, cu ajutorul lui... Vladimir Putin!
E. Pe 21 mai 2015, trenul care venea din Ungaria şi mergea la Şumuleu Ciuc (lângă Miercurea Ciuc unde, ca în fiecare an, urma să aibă loc o mare sărbătoare catolică de Rusalii), a fost primit în gara din Cluj cu o ceremonie specială. Reprezentanţii U.D.M.R.-ului au ridicat o scenă pe peron, unde o fanfară a intonat imnul Ungariei şi cel al “Ţinutului Secuiesc”! În tren erau circa 800 de maghiari din diaspora, iar pe peron erau alte sute de clujeni de etnie maghiară.
F. În luna martie a anului 2014, în cadrul unei conferinţe de presă de la Târgu Mureş, TORÓ T. TIBOR, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvalia (P.P.M.T.) a anunţat că a fost elaborat un pachet cuprinzând două proiecte de lege referitoare la autonomie: unul privind o lege-cadru, iar al doilea (care urma să fie supus dezbaterii publice), referitor la înfiinţarea unei ,,regiuni a Ţinutului Secuiesc”, teritoriu având un statut special: „Am adresat o rugăminte colegilor de la UDMR, să facă public rezultatul acelui efort deosebit pe care îl depun de un an încoace - la Congresul lor din martie anul trecut (2013, n. n.) au luat decizia de a forma o comisie şi de a elabora un proiect de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. Să facă public unde au ajuns cu această activitate de codificare... Nu am primit niciun răspuns relevant în acest sens şi P.P.M.T. a hotărât să iniţieze o dezbatere publică pe acest subiect. Dorim să lansăm un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem că dreptul la autonomie este un drept constituţional, care trebuie să fie în Constituţia României, acum facem public un set de două proiecte legislative, care pune în practică acest drept constituţional la autonomie”, a conchis Toro.
G. Pe 18 septembrie 2014, la Cluj-Napoca, UDMR a lansat spre dezbatere publică proiectul său de autonomie a “Ţinutului secuiesc”, despre care KELEMEN HUNOR declara: “Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat şi în acelaşi timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea şi apartenenţa acestei regiuni la statul român, fiindcă foarte multe acuzaţii se duc în această direcţie. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi şi sunt convins că cei care vor citi acest proiect îşi vor da seama că nu este altceva decât doleanţa comunităţii maghiare de a asigura un cadru instituţional pentru păstrarea identităţii naţionale”.
Şi declina intenţii dintre cele mai “europene” în legătură cu etapele implementării lui: “Intenţia noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci, nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii şi eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor... Este important să înţeleagă toată lumea, şi partenerii noştri externi, internaţionali, începând cu partidul Popular European până la celelalte instituţii, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană şi e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a mai spus preşedintele U.D.M.R.
Liderul maghiar a afirmat că noua regiune (care ar urma să fie creată) va fi condusă de un Consiliu regional şi de unul executiv, având un preşedinte care ar trebui să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt dezbătute problemele care privesc regiunea. “Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se arăta în proiect.
Sediul Consiliului regional ar urma să fie în municipiul Odorheiu Secuiesc, acesta trebuind să aleagă preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Executivul regional va avea sediul în municipiul Sfântu Gheorghe, fiind compus din preşedintele regiunii (care prezidează Executivul) şi din vicepreşedinţi. Limbile oficiale ale regiunii sunt româna şi maghiara, iar redactarea bilingvă a documentelor ar deveni obligatorie: “Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general, precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, se arată în document.
“Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se mai arată în proiect.
Proiectul prevedea înfiinţarea, în noua regiune, a unei Curţi de Apel cu sediul în Târgu Mureş (prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov), precum şi desemnarea unui judecător care să o reprezinte în Consiliul Superior al Magistraturii.
Proiectul U.D.M.R. de autonomie prevede ca din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş să se formeze o regiune, în care şi maghiara să fie limbă oficială, iar elevii români să fie obligaţi să înveţe această limbă din clasa a doua: ,,limba maghiară intră ca disciplină în şcolile româneşti, aşa cum există în Tirolul de Sud, ca să existe un bilingvism încă din copilărie”.
H. Pentru a susţine ideea suportului popular al acestor cereri ale maghiarimii transilvănene, ERNŐ FANCSALI, un clujean de etnie maghiară, militează consecvent pentru autonomia Transilvaniei, iniţiind mai multe demersuri către preşedintele României. În unul dintre acestea, care datează din 6 octombrie 2015, autorul îşi justifica astfel pledoaria sa pro-autonomie teritorială: “Locuitorii Transilvaniei, de-a lungul istoriei sale, şi-au exprimat in mod democratic dorinţa de a se autoguverna in scopul îmbunătăţirii progresului, prosperităţii populaţiei, egalităţii de şanse pentru toţi cetăţenii precum şi întărirea culturii şi identităţii colective”, considerând că statutul de autonomie trebuie să se întemeieze pe principii precum: “Subsidiaritate, Dialog şi coeziune socială, Spirit european, Autonomie, Descentralizare şi Transparenţă”.
I. Pe 9 octombrie 2014, în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Cluj-Napoca (intitulată ,,Voci maghiare clujene”), KELEMEN HUNOR a declarat că românii trebuie să accepte că România este un stat multinaţional: “Întrebarea e dacă putem să facem societatea românească să accepte că asta este ţara noastră şi că aici suntem acasă. Trebuie să pornim de la fapte atunci când vorbim de Constituţie. Trebuie să spunem că 6-7% din populaţie e de etnie maghiară şi noi ne considerăm cetăţeni ai acestei ţări şi dorim să ne păstrăm cultura şi demnitatea noastră. Este vorba de încrederea care stă la baza fiecărei societăţi. Societăţile de succes sunt cele care au putut asigura drepturi pentru cetăţeni, aici nivelul de încredere e înalt, iar unde nu e încredere, sunt conflicte. Încrederea e importantă, iar românii ar trebui să accepte că trăim într-un stat multinaţional”, subliniind astfel că nu este vorba de un stat multilingvistic ci de unul... multietnic.
J. Pe 16 octombrie 2014, la Cluj-Napoca, Partidul Popular Maghiar din Transilvania a anunţat că Legea nr. 136/2014 pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 753/16.X.2014), lege prin care «autorităţile publice erau obligate să atribuie unei străzi numele de strada “1 Decembrie 1918” este neconstituţională», susţinând că «la 25 de ani după schimbarea de regim, într-o Românie care este, oficial, o democraţie europeană, autorităţile locale sunt obligate să denumească una din străzile localităţii pe care o gestionează “1 Decembrie 1918”, iar în amintirea Marii Uniri din 1918, sunt obligate să organizeze manifestări specifice de sărbătoare».
În opinia reprezentantului P.P.M.T., legea promulgată de preşedintele statului “ţinteşte, fără echivoc, localităţile din Ţinutul Secuiesc, fiindcă, în afară de acestea, aproape în toate oraşele din România există o stradă cu denumirea menţionată. Conform P.P.M.T., legea adoptată are un efect negativ asupra normalităţii relaţiilor româno-maghiare, pentru că nu ţine cont de faptul că nu pentru fiecare cetăţean român data de 1 decembrie reprezintă o sărbătoare”.
Considerând că “legea menţionată prejudiciază autonomia autorităţilor locale, prevăzută de Constituţie pentru că dispune cu privire la denumirea străzilor şi cu privire la organizarea de manifestări locale, chestiuni asupra cărora ar trebui să decidă autorităţile locale”, P.P.M.T. a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională a României şi să ridice excepţia de neconstituţionalitate faţă de aceste prevederi ale legii. Mai mulţi primari ai unor localităţi (precum Vlăhiţa, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Băile Tuşnad, Cristuru Secuiesc, Bălan, Borsec etc.) şi-au exprimat neîncrederea în posibilitatea aplicării acestei prevederi, invocând o largă paletă de ,,motive”. De exemplu, Rus Sándor, primarul oraşului harghitean Vlăhiţa, declara cu subînţeles că ,,patriotismul forţat nu aduce a bine, mai ales că locuitorii acelei străzi trebuie să fie în prealabil de acord cu denumirea străzii lor. Căsătoriile din interes duc la divorţuri rapide”.
K. Vineri, 18 septembrie 2015, senatorul MARKÓ BÉLA, fost preşedinte al U.D.M.R. (între 1993-2011), aflat la Târgu Mureş, a declarat (în cadrul seminarului “Autonomie: teorie şi practică”, organizat de Fundaţia Culturală “Bernady Gyorgy”), că Europa nu are răspunsuri adecvate la o serie de provocări etnice, exprimându-şi temerea că în urma valului de refugiaţi cu care se confruntă acum continentul se va ajunge la o întărire a statelor naţionale şi nu la întărirea Europei Unite: “Ceea ce discutăm în acest moment nu este o problemă aparte a Romaniei, e o problemă a Europei, şi de aceea m-am referit la criza refugiaţilor fiindcă şi din această criză se observă foarte bine că Europa, în acest moment, nu are răspunsuri adecvate la nişte provocări etnice, civilizatorice, culturale. Pur şi simplu Europa şi-a conceput propriul viitor şi propria dezvoltare ca rezolvare a unor probleme economice şi nu are un răspuns la ceea ce se întâmplă în Ucraina şi nu numai că nu are un răspuns, nu are nici recomandări, nici norme sau soluţii în această privinţă. În urma refugiaţilor mă tem ca se va întări nu Europa unită, ci se vor întări statele naţionale, pe care de acum câţiva ani am sperat să le demolăm”. Gura păcătosului...!
Şi exemplele ar putea continua mult şi... nu prea bine!
Pentru asemenea indivizi şi pentru (pseudo)partidele şi/sau uniunile din care fac parte, care n-au în faţa ochilor decât mirajul ,,Coroanei Sfântului Ştefan” al lor, dispoziţii precum cele din Constituţia României, republicată, contează foarte puţin spre deloc. Poate că n-ar fi rău să ne şi să le reamintim şi lor conţinutul unora dintre acestea: articolul 1 alin. (1) şi (5) precizează că ,,România este stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil”, iar ,,respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie” pentru toţi cetăţenii.
Potrivit art. 2 alin. (2), ,,niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.
Dispoziţiile art. 4 alin. (2) stipulează, de asemenea, foarte clar că ,,România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială”.
Cine poate să ,,citească” să o facă, având ochii minţii larg deschişi!
Să nu se lase pradă somnului... raţiunii, că s-ar putea să devină victima (ne)vinovată a propriilor ,,monştri”! Sau ai celor pe care-i cresc alţii la sân!
Va urma!
