Leul a avut în intervalul analizat o evoluţie mai calmă decât în săptămânile precedente, volatilitatea faţă de euro fiind una redusă.
Cursul euro a atins un maxim de 4,5698 lei, pentru ca la sfârşitul perioadei el să scadă la 4,5614 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,558 şi 4,566 lei, cu închiderea în jurul cotaţiei de 4,5630 lei.
Întărirea leului s-a datorat scăderii aversiunii faţă de risc de pe pieţele internaţionale dar şi menţinerii interesului pentru titlurile de stat româneşti cu scadenţe mai îndepărtate.
Spre finalul perioadei, Finanţele au reuşit să plaseze bonuri cu scadenţa în decembrie 2022 în valoare de 808 milioane lei, la un randament mediu anual de 2,81%. Oferta băncilor a fost aproape dublă, semn că există un interes mare din partea străinilor, care văd în statul român un bun platnic.
Însă, criticile aduse guvernului Grindeanu, venite chiar din partea liderilor PSD, pot crea, în orice moment, factori de presiune asupra leului, care este deja fragilizat de politicile salariale şi fiscale foarte laxe. De altfel, Comisia Europeana cât şi FMI atenţionează constant asupra faptului că deficitul bugetar va depăşi pragul critic de 3%, ceea ce va aduce sancţiuni din partea CE.
După o scădere la 4,0528 lei, aproape de minimul ultimelor şapte luni, cursul dolarului american a încheiat perioada la 4,0654 lei, când cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 4,062 şi 4,079 lei.
Media monedei elveţiene a scăzut de la 4,2095 la 4,1974 lei, dar a terminat intervalul la 4,2019 lei, în timp ce cotaţiile ei de pe pieţele internaţionale s-au mişcat între 1,084 şi 1,088 franci/euro.
Perechea euro/dolar a crescut la începutul perioadei la 1,1284 dolari, maxim care mai era atins în noiembrie trecut, după anunţarea victoriei lui Donald Trump la preşedenţia SUA. La finalul ei, cotaţiile au scăzut la 1,1166 – 1,1233 dolari.
Uşoara scădere se s-a datorat previziunilor BCE asupra inflaţiei din zona euro care ar urma să îşi încetinească ritmul de creştere, ceea ce va menţine dobânzile aproape de 0%. O astfel de politică este în contradicţie cu cea a Rezervei Federale americane, care este aşteptată să majoreze dobânda-cheie cu 0,25 puncte procentuale, la întâlnirea Comitetului său de politică monetară.
Rămâne de văzut cât de mult a înglobat piaţa aşteptata majorare a dobânzii, având în vedere că o astfel de măsura ar trebui să determine o creştere a cererii de dolari. Moneda americană este fragilizată, însă, de numeroasele scandaluri politice şi nu numai din jurul preşedintelui Trump dar şi de lipsa punerii în practică a promiselor reforme economice din campania electorală.
Analiza cuprinde perioada 06 – 12 iunie.