Administraţiile locale din Vaideeni, Horezu şi Mălaia şi Consiliul Judeţean Vâlcea îşi pun mari speranţe în proiectul de infrastructură rutieră denumit generic “Transcăpăţânii”. Sora mai mică a Transalpinei va asigura, pe o lungime de aproximativ 38 de km, legătura rutieră dintre DN67C (Transalpina) - DN 67 (Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu) şi DN 7A (Brezoi – Voineasa - Petroşani) traversând, de asemenea, înălţimi de peste 2.000 m.
Oportunitatea investiţiei, pentru care se fac eforturi de obţinere a consistentei finanţări din fonduri europene, constă în stimularea dezvoltării turismului în întreaga subgrupă reprezentată de Munţii Căpăţânii, o zonă cvasivirgină din acest punct de vedere, dar una cu un potenţial uriaş. În toate cele trei localităţi vâlcene sunt în derulare studii şi proiecte pentru amenajarea de pârtii de schi, asta după ce deja în fiecare au apărut zeci de pensiuni construite de investitori, cele mai multe la Vârful lui Roman din Horezu. De asemenea, drumul va scurta considerabil (aproximativ 100 km) distanţa rutieră dintre Transalpina şi Baia de Fier (judeţul Gorj, cu obiectivele turistice Mânăstirea şi Peştera Polovragi şi Peştera Muierilor).
Proiectul va genera afaceri de zeci de milioane de euro
Potrivit lui Constantin Rădulescu, preşedintele CJ Vâlcea, traseul arterei va fi stabilit anul acesta. Tot în 2017 va fi elaborat studiul de fezabilitate şi se va încerca depunerea lui la finanţare, urmând ca spre finalul anului viitor să putem vorbi despre licitarea lucrărilor. Şeful CJ Vâlcea îşi menţine optimismul în privinţa şanselor de reuşită ale iniţiativei pe care a introdus-o atât în priorităţile de asigurare a cofinanţărilor pentru modernizarea dumurilor locale conexe, cât şi în cele privind atragerea de fonduri europene. “Proiectul are toate şansele să fie finanţat, este unul care poate genera afaceri directe şi conexe de zeci de milioane de euro şi care prezintă un adevărat pilon pentru o dezvoltare durabilă a întregii regiuni. Vor fi legate rutier trei drumuri naţionale, DN 67, DN 7A şi DN 67C, scurtând distanţa de legătură directă între capete cu aproximativ 100 km. În mod natural, va asigura ulterior şi extinderea şi înlănţuirea domeniilor turistice din Parâng. Proiectul va include un parteneriat cu Consiliile Locale din Vaideeni, Horezu, Mălaia şi Voineasa în prima etapă. Ulterior deschiderii, la el pot adera toate celelalte localităţi traversate sau din imediat apropiere a şoselei”, a explicat Consatntin Rădulescu.
Horezu, în stadiul cel mai avansat cu Vârful lui Roman
Pentru Horezu, speranţele sunt cele mai întemeiate, în capitala ceramicii devenită de curând şi staţiune investiţiile turistice în zona Vârful lui Roman fiind deja vizibile. În strategia de dezvoltare a oraşului a fost deja inclusă, de către vechea administraţie locală, modernizarea drumului comunal Horezu – Lunga – Bolca – Vârful lui Roman – limită cu comuna Mălaia, investiţie la care s-a alătruat, recent, şi CJ Vâlcea. “Consiliul judeţean lucrează, alături de administraţia locală din Horezu, la etapa implementării drumului spre microstaţiunea Vârful lui Roman, ceea ce va fi foarte curând prima şosea asfaltată care urcă la cotă de creastă. Acolo va fi punctul de plecare al şoselei Transcăpăţânii, care va coborî prin masivul muntos spre Mălaia. Din Mălaia, pe actuala «Strategică» (denumire generică pentru drumul militar amenajat de nemţi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial – n.r.) va continua amenajarea arterei pentru legătura cu Transalpina”, a mai explicat preşedintele CJ Vâlcea.
Primăria Vaideeni, prevăzătoare, hotărâtă şi inspirată
Cu învăţăminte trase din eşecul proiectului Adventure Park, eşec din cauza căruia s-au pus cruce unor investiţii în valoare de aproape 11 milioane de euro, adminsitraţiile din Vaideeni şi Mălaia sunt decise să facă tot ce le stă în putinţă pentru succesul noii iniţiative. Având o nouă conducere aleasă în vara lui 2016, şi cea din Voineasa pare mai pragmatică, deşi s-a împotmolit în realizarea unui PUG care ar fi putut pune staţiunea montană în avans substanţial din acest punct de vedere. E drept, întârzierea cu care se naşte acest nou PUG are la bază temeri ale primăriei şi consiliului local legate de situaţia juridică a unor suprafeţe foarte importante de teren, subiect asupra căruia nu revenim în acest articol.
Primarul comunei Vaideeni, Daniel Achim Băluţă, are avantajul că se află la al doilea mandat şi că s-a dovedit şi în primul un cunoscător al hăţişurilor birocratice foarte efeicient. “Am fost prevăzători şi, încă de anul trecut, avem în lucru deja cam toate documentaţiile necesare. Stăm bine chiar şi pe parte de studii locale. Nu vreau să spun mai multe deocamdată, dar pot spune că în momentul licitării studiilor de fezabilitate noi vom fi sigur pregătiţi din toate punctele de vedere. Cred că acum se înţelege mai bine şi de ce am insistat foarte mult pe modernizarea drumurilor de interes local din acea zonă”, ne-a declarat Daniel Băluţă.
Primarul din Mălaia propune chiar înfiinţarea unei Asociaţii
Conştient că şi localitatea sa a pierdut, din cauze în general obiective totuşi, timp preţios în dezvoltarea turistică, Gabriel Ţolea, primarul din Mălaia, consideră mai mult decât oportună asocierea localităţii sale, alături de Vaideeni, Horezu şi Voineasa, într-o Asociaţie de Dezvoltare Interecomunitară sprijinită şi de CJ. “Cred că înfiinţărea unei astfel de asociaţii ne-ar ajuta foarte mult şi nu vorbesc doar din perspectiva realizării acestei artere rutiere. Cred cu tărie că turismul este o uriaşă şansă pentru noi toţi şi că nu puteam gândi o dezvoltare armonioasă decât împreună cu vecinii noştri. Spun asta pentru că e important să lăsăm şi orgoliile politicie sau de orice altă natură de-oparte. Dacă Vaideeni, Horezu şi Voineasa se dezvoltă, se dezvoltă şi Mălaia mai uşor. Şi toate celelalte, evident”, susţine Gabriel Ţolea.
Până la proba contrarie, “Transcăpăţânii” reprezintă cel mai ambiţios proiect de infrastructură, atât rutieră, cât şi turistică, pentru CJ Vâlcea şi cele patru localităţi. În maxim patru ani, realizarea şoselei va schimba radical, în bine, harta turismului din regiune şi din ţară şi ar putea contribui la majorarea veniturilor bugetelor judeţean şi locale.