*Articol în curs de actualizare
Informaţiile făcute publice luna aceasta de Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR) ar putea da speranţe că lucrurile încep să se mişte în sensul urnirii proiectului naţional vital de infrastructură rutieră cunoscut generic sub numele de Autostrada Sibiu – Piteşti. Guvernanţii anunţă deblocarea procedurilor şi lasă loc de speranţe beneficiarilor că măcar documentaţiile tehnice pentru capetele de arteră vor fi gata în 2017. Paradoxal, acest lucru produce un disconfort real familiei liderului politic local care a fost, poate, cel mai vehement susţinător al deblocării proiectului: deputatul Cristian Buican, liderul PNL Vâlcea, în acelaşi timp şi preşedintele Comisiei de Administraţie Publică din Parlament.
“În urma dispoziţiilor ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost predată companiei (CNAIR – n.r.) documentaţia tehnică aferentă Studiilor de Fezabilitate pentru secţiunile 1 şi 5 din cadrul contractului privind Revizuirea/Actualizarea Studiului de Fezabilitate pentru «Autostrada Sibiu – Piteşti». Acestea sunt: Secţiunea 1, Sibiu – Boiţa, km 0+000 – km 14+150; Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti km 92+600 – km 122+950. CNAIR SA evaluează studiile în ceea ce priveşte conformitatea cu standardele, normativele şi legislaţia în vigoare, precum şi verificarea privind implementarea observaţiilor anterioare emise de companie.” Aşa arăta, sec, dar generator de speranţe pentru opinia publică, un comunicat al CNAIR remis presei pe 16 martie a.c. Întărea un alt demers similar postat pe site-ul instituţiei cu doar două zile înainte: “Contractul privind Revizuire/Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru «Autostrada Sibiu – Piteşti» a fost desuspendat. În data de 14.03.2017 contractul privind Revizuire/Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru «Autostrada Sibiu – Piteşti» a reintrat în vigoare ca urmare a finalizării perioadei de suspendare de trei luni notificată de CNAIR SA în data de 14.12.2016. De asemenea, precizăm că tot în data de 14.03.2017 a fost semnat un act adiţional privind prelungirea perioadei contractuale până la data de 15.08.2017. Reamintim că în sezonul de iarnă nu s-au putut realiza investigaţii de teren, în special studii geotehnice, astfel în decembrie 2016 compania a decis suspendarea contractului pentru o perioadă de 3 luni. Contractul «Revizuire/Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru Autostrada Sibiu – Piteşti» a fost atribuit prin procedura de licitaţie publică deschisă Asocierii Spea Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucureşti Tecnic Consulting Engineering România SRL, (Lider de Asociere Spea Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucureşti). Finanţarea proiectului este asigurată din Fonduri de Coeziune (FC 85%) şi Bugetul de Stat (GOR 15%).”
Angajamente guvernamentale solemne
Ministerul Transporturilor, autoritate în subordinea căreia se află CNAIR, anunţase încă de la începutul lunii (3 martie) punerea pe un parcurs de execuţie reală a segmentului de infrastructură rutieră europeană. “Un obiectiv prioritar cuprins în Master Planul General de Transport şi în Programul de Guvernare este Autostrada Piteşti-Sibiu. CNAIR a stabilit deja traseul final şi urmează ca în cel mai scurt timp să fie scoase la licitaţie secţiunile 1 şi 5 ale acestui obiectiv”, se arăta într-un comunicat postat pe site-ul ministerului după întâlnirea de la Piteşti a ministrului cu reprezentanţii autorităţilor locale şi cu parlamentari argeşeni.
Să recapitulăm detaliile tehnice ale proiectului care au fost, cel puţin teoretic, bătute în cuie de autorităţi până acum, conform stufoasei documentaţii tehnice acumulate în spatele deciziilor politice. Lucrările la viitoarea autostradă Sibiu – Piteşti, în lungime de aproximativ 123 de kilometri, se vor efectua pe şase secţiuni: Secţiunea 1, Sibiu - Boiţa, de la km 0 la km 15+000 (care asigură legătura între DN 7 şi Defileul Văii Oltului; Secţiunea 2, Boiţa – Racoviţa, de la km 15+000 la km 43+000; Secţiunea 3, Racoviţa-Văleni, de la km 43+000 la km 72+000, care asigură continuitatea autostrăzii prin Valea Băiaşului (pe raza administrativ-teritorială a comunei vâlcene Perişani – n.r.), făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului; Secţiunea 4, Văleni - Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000, ce traversează Valea Topologului şi face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş; Secţiunea 5, Curtea de Argeş - Piteşti, de la km 90+000 la km 123+037, ce leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin Valea Argeşului; Secţiunea 6, ce constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C, fiind drum de legătură între nodul rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou. Pe site-ul CNAIR găsim şi detaliile, avizate încă din noiembrie 2016, ale proiectelor secţiunilor 2 Boiţa-Racoviţa şi 3 Racoviţa (judeţul Vâlcea) – Văleni (judeţul Argeş, comună dragă sufletului lui Radu Renga, recent înlocuit din funcţia de prefect de Vâlcea).
Posada de pe Valea Băiaşului
Stufoasa documentaţie a proiectului de infrastructură rutieră relevă fără mari eforturi din partea celor cu adevărat interesaţi şi detalii inedite. Unele neaşteptat de savuroase pentru interesul politic local vâlcean. Spre exemplu, 11 km din sectorul 3 de autostradă vor traversa comuna Perişani, sector pe care se va afla cel mai lung tunel (1,7 km, satul Poiana). Tot în Perişani, construirea autostrăzii va impune, cel puţin aşa apare în proiect, şi edificarea unui viaduct peste Valea Băiaşului, chiar în locul în care se revendică, din punct de vedere istoric, desfăşurarea luptei de la Posada din 1330, bornă ştiinţific istorică a statalităţii româneşti la Sud de Carpaţi. Viitorul viaduct devine automat pricină de supărare pentru influenta familie Buican, localnică din moşi strămoşi, pentru că, potrivit proiectului, trece chiar pe deasupra proprietăţii familiei deputatului şi liderului PNL Vâlcea Cristian Buican. Nimeni altul decât actualul preşedinte al Comisiei de Administraţie Publică Locală din Camera Deputaţilor. Asta presupune exproprierea ogrăzii şi casei părinteşti a parlamentarului, cu beneficii materiale directe mai mult simbolice, iar cele indirecte mai degrabă inexistente. Chiar dacă îl traversează o autostradă, un viaduct scade valoarea terenului pe care îl străbate artera de circulaţie, în acest caz şi nici exproprierea nu aduce plusvaloare. Dimpotrivă, spun specialiştii în domeniul imobiliar consultaţi de noi.
Dacă este sau nu vorba de ghinion pentru familia Buican rămâne de văzut. Drept este să amintim că liderul PNL Vâlcea a declarat deja în câteva rânduri, atunci când a fost abordat direct pe acest subiect de jurnalişti, că familia sa nu ar avea avantaje dacă autostrada i-ar traversa proprietăţile. Afirmaţii pe care foartă puţină lume le-a luat în serios, în momentele respective, mai mult decât sigur din cauza neîncrederii în politicieni, în general. Pe scurt, ce e drept, nimeni nu l-a prea crezut. Vom insista să obţinem o declaraţie oficială pe acest subiect din partea lui Cristian Buican. Şi vom şi reuşi.
