EXECUTARE SILITĂ ILEGALĂ REALIZATĂ DE RECUPERATORI. FACEŢI CONTESTAŢIE!

Aşa cum ne-am obişnuit în ultimul timp, băncile cesionează contractele de credit neperformante către diferite SRL-uri, firme de recuperări (Kruk, EOS KSI etc.).

Puteţi obţine anularea actelor de executare silită dacă dovediţi măcar una din următoarele situaţii:
- nu vi s-a comunicat cesiunea de creanţă dintre unitatea bancară şi societatea de recuperare,
- s-a împlinit termenul de prescripţie a executării creanţei urmărite, firmele de recuperare nu pot executa direct contractul de credit, asemănător unei bănci;
- firmele de recuperare nu pot fi mandatar în instanţa de judecată a unităţilor bancare.

Aspectele enumerate mai sus sunt cu titlu exemplificativ, în practică putând apărea şi alte motive pentru a solicita anularea actelor de executare.

Aşa cum am precizat mai sus, în cadrul unei Contestaţii la Executare, toată executarea silită poate fi anulată dacă nu se face dovada comunicării cesiunii de creanţă către debitorul cedat, adică către împrumutat, în baza unei notificări.

Conform art. 1578 Cod Civil – debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care: fie acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă, fie primeşte o comunicare scrisă a cesiunii. Comunicarea cesiunii nu produce efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului.

În practică, de multe ori se întâmplă ca cesionarul/cedentul (creditorul iniţial – exp. banca / noul creditor - firma de recuperare ) să “uite” a face comunicarea cesiunii către debitor, fapt ce-l poate avantaja pe acesta din urmă. Doar în baza unei contestaţii la executarea silită se poate invoca acest aspect având drept finalitate anularea întregii executări.

Pe de altă parte, trebuie verificat dacă creanţa urmărită nu este prescrisă. Termenul de prescripţie de 3 ani începe să curgă din momentul în care banca a constatat scadent întreg debitul. Din acel moment, banca ar fi putut începe executarea silită împotriva debitorului. Doar instanţa de judecată, în baza unei contestaţii la executare poate stabili împlinirea termenului de prescripţie şi anula întreaga executare silită.

Mai mult decât atât, se analizează dacă aceşti recuperatori de debite pot începe executarea silită împotriva debitorului pentru recuperarea creditelor bancare, asemănător unei bănci.

Faţă de instituţiile bancare, contractele de credit reprezintă titluri executorii, putând fi puse direct în executare în caz de neplată.

Considerăm că acest privilegiu nu poate fi preluat în baza unui contract de cesiune şi de către firmele de recuperare. Recuperatorii nu pot acţiona asemenea unei bănci: contractele de credit nu-şi păstrează calitatea de titluri executorii prin cesiune şi faţă de firmele de recuperare. Altfel spus, creanţa cesionată îşi pierde calitatea de creanţă bancară, între noul creditor şi debitor intervenind un nou raport.

Legiuitorul a înţeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituţiei de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul său: debitul principal şi accesoriile, precum şi la subiectele sale: instituţia bancară şi debitorul.

Această situaţie trebuie invederată instanţei de judecată tot în baza unei contestaţii la executare.

http://www.clujust.ro/creantele-cesionate-de-banci-la-recuperatori-nu-pot-fi-puse-in-executare-decizie-definitiva-de-la-cluj/

Un alt aspect important stabilit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti este cu privire la lipsa calităţii de reprezentant în instanţă a firmelor de recuperare în calitate de mandatar.

Astfel, prin Decizia 9 în dosarul nr. 507/1/2016, Înalta Curte stabileşte: “Admite sesizarea formulată de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă, în dosarul nr. 21531/197/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată şi reprezentarea convenţională a persoanei juridice în faţa instanţelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.”

În multe dosare aflate pe rolul instanţelor, reprezentarea firmelor creditoare (banci, firme leasing sau alte societăţi) se face prin mandatar – alte firme (exp. Kruk, Eos sau oricare altă societate) sau consilierul juridic/avocat al acestor mandatari.

Această Decizie îşi produce efectele aspura tuturor cauzelor aflate în curs de judecată, dupa publicarea ei în Monitorul Oficial. Important este de a invoca lipsa calităţii de reprezentant a mandatarului prin contestaţia la executare formulată în faţa instanţei de fond.

Conform art. 82 din Noul Cod Procedură Civilă:
(1) Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
(2) Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi invocată pentru prima oară în calea de atac.

În măsura în care sunteţi victima unei executări silite ilegale este necesar să apelaţi la un avocat în vederea formulării în termenul legal a unei contestaţii la executare.