Creşterea salariului minim, promisiunile făcute de ministrul Muncii privind majorările salariale şi alte bonusuri pentru cei peste 1,1 milioane de bugetari, în condiţiile în care încasările Trezoreriei au început să scadă, semnalizând astfel depăşirea deficitului asumat de 3%, au reprezentat tot atâtea motive pentru piaţă să dorească să ”scape” de lei.
La rândul lor, o multitudine de factori externi au capacitatea de a afecta leul. Rezerva Federală americană urmează să majoreze dobânda sa cheie, ceea ce face dolarul mult mai atractiv pentru plasamente. În Europa urmează alegeri parlamentare în Olanda, urmate de cele prezidenţiale din Franţa, care pot fi câştigate de candidaţii euro-sceptici, populişti, ce ar putea conduce la noi sciziuni în Uniunea Europeană.
Perioada a debutat cu o medie de 4,5362 şi s-a încheiat la 4,5538 lei, maxim al ultimilor aproape cinci ani, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,546 şi 4,556 lei.
Se pare că BNR nu consideră drept îngrijorătoare evoluţia actuală a leului. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu atrăgea recent atenţia că „în următoarea perioadă, nu prea este spaţiu de aprecierea leului, aceasta ca să nu spun că nu este deloc“.
La rândul ei, Ágnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a afirmat că România se confruntă, la nivel microeconomic, cu tensiuni generate de indisciplina fiscală şi de lipsa unor măsuri fiscale echilibrate, în ciuda unei stabilităţi la nivel macroeconomic, iar Guvernul nu a luat suficiente măsuri anti-ciclice pentru a întări economia în eventualitatea unei noi crize economice.
Este posibil ca BNR să permită euro să urce spre 4,6 lei sau chiar să treacă de acest prag psihologic, pentru a regla diferenţialul dintre salariile mărite şi productivitatea muncii, dar şi pentru a impulsiona exporturile româneşti şi pentru a încetini ritmul de creştere a importurilor.
În opinia celor de la ING Bank, euro ar urma să fluctueze în următoarele zile între 4,52 şi 4,56 lei, iar o analiză Erste estimează că moneda unică ar putea creşte la sfârşitul anului la 4,62 lei.
Cursul dolarului american a crescut la 4,3105 lei, maxim al ultimelor două luni, dar a încheiat perioada la 4,2673 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,249 şi 4,271 lei.
Moneda elveţiană s-a tranzacţionat pe pieţele internaţionale între 1,069 şi 1,083 franci/euro, iar cursul a fluctuat între 4,2296 şi 4,2541 lei. Media de la sfârşitul perioadei a fost stabilită la 4,2343 lei.
Chiar dacă economia SUA a creat în februarie 235.000 de locuri noi de muncă, iar rata şomajului a coborât la 4,7% în aceeaşi lună, perechea euro/dolar a crescut la finalul perioadei la 1,0715, faţă de un minim de 1,0525 dolari.
Această evoluţie a fost influenţată de discursul optimist al preşedintelui BCE, Mario Draghi, privind efectele pozitive ale programului european de stimulare a economiei, prin injecţii lunare de lichiditate şi alte măsuri monetare.
Analiza cuprinde perioada 7 – 13 martie
