La 12 mai 2009, fostul şef al Ocolului Silvic Voineasa, ing. Gheorghe Deaconeasa, preia o fundaţie, îi schimbă denumirea în Guard Forest şi îi stabileşte un nou obiectiv: protecţia mediului. Urmează înscrierea tardivă a acestei fundaţii într-o procedură la Ministerul Mediului în urma căreia se primeşte în custodie, prin convenţia 76 din 25.02.2010, situl de importanţă comunitară Parâng, împreună cu ariile naturale protejate de interes naţional pe care acesta le include – o suprafaţă totală de 30.434 hectare situată pe raza judeţelor Vâlcea, Gorj şi Hunedoara.

Adevăratul scop, aşa cum îl va dezvălui mai târziu DNA, nu a fost protecţia mediului, ci, astfel cum se consemnează în Rechizitoriul din 14 mai 2015 întocmit în dosarul 251/P/2011:
• “deturnarea activităţilor de control în domeniul protecţiei mediului”;
• “valorificarea în interes propriu a potenţialului silvic şi turistic al zonei”;
• “obţinerea controlului asupra arealului sitului Natura 2000 Parâng”;
• “obţinerea controlului asupra unei importante suprafeţe de teren forestier situată pe raza judeţelor Vâlcea, Gorj şi Hunedoara”;
• realizarea de “beneficii materiale substanţiale ca rezultat din tăierea masei lemnoase din zonă” şi valorificarea către HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER;
• “protejarea propriilor interese legate de exploatarea materialului lemnos”.

Directorul Bărbulescu din Ministerul Mediului, trafic de influenţă, dare şi luare de mită

Pentru preluarea custodiei, ing. Gheorghe “Gicu” Deaconeasa a apelat la Ion Marius Bărbulescu, care a deţinut funcţiile de director de cabinet în cadrul Ministerului Mediului, comisar general şi director în cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. Au rezultat, în sfera penalului, infracţiunile de cumpărare şi trafic de influenţă în formă continuată, dare şi luare de mită, iar în sfera rezultatelor concrete – presiuni şi influenţarea funcţionarilor de la Agenţia de Protecţie a Mediului Vâlcea, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Craiova, ITRSV Vâlcea, Garda Naţională de Mediu, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Tursimului, Secretariatul General al Guvernului.
O listă incredibil de lungă! Ne oprim numai la primirea în custodie a sitului Natura 2000 Parâng, activitate care este rezultatul infracţiunilor mai sus expuse.

Deaconeasa, ajutat să înregistreze antedatat dosarul pentru Natura 2000 Parâng

În cursul lunii ianuarie 2010, Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor pentru preluarea în custodie şi administrare a ariilor naturale protejate, dosarele urmând a fi depuse până la 29.01.2010 la sediul ministerului.
Gicu Deaconeasa află numai în după-amiaza zilei de 28.01.2010 de procedura de încredinţare a siturilor Natura 2000, iar în 29.01.2010 apelează la Bărbulescu Ion Marius pentru a-i “opri” un număr de înregistrare a dosarului cu data de 29.01.2010, astfel încât, aparent, dosarul de candidatură să fie depus în termen. Acesta îi dă indicaţii şi îl asigură că „e oprit tot ce trebuie”.
La 1.02.2010, Gicu Deaconeasa se deplasează la Ministerul Mediului şi Pădurilor şi depune, peste termen, dosarul de atribuire a custodiei sitului Parâng la Direcţia Generală Protecţia Naturii şi Managementul Ariilor Naturale Protejate. Dosarul este înregistrat sub nr. 113921 din 29.01.2010, deşi depunerea efectivă s-a realizat la 1.02.2010, după termenul limită al sesiunii de depunere a dosarelor. În continuare, Gicu Deaconeasa beneficiază de sprijinul lui Ion Marius Bărbulescu în tot intervalul de timp în care s-a derulat procedura de evaluare a dosarelor pentru atribuirea custodiei siturilor Natura 2000 (dosarul era incomplet şi lipseau documente esenţiale), inclusiv în vederea semnării convenţiei de custodie.

Infracţiuni arhicunoscute comise de Deaconeasa chiar în zona sitului Natura 2000 Parâng

Astăzi Gheorghe „Gicu” Deaconeasa este condamnat definitiv la două pedepse de 7 ani şi 6 luni, respectiv 5 ani de închisoare, este condamnat în primă instanţă la 12 ani de închisoare într-un alt dosar, este trimis în judecată, în calitate de inculpat, în alte două dosare, prin rechizitorii DNA, este inculpat într-un dosar inclusiv pentru abuz în serviciu, tăiere fără drept şi sustragere de arbori tăiaţi fără drept chiar în zona sitului Natura 2000 Parâng şi este cercetat pentru diverse infracţiuni în numeroase alte dosare penale.

Redăm o convorbire telefonică, probă în dosarul DNA, purtată la 1.02.2010, ora 8:47:51:
“BĂRBULESCU ION MARIUS: Urcaţi sus la Biodiversitate. O căutaţi pe RAMONA CHERĂSCU (…).
DEACONEASA GHEORGHE: E tot aici la Mediu?
BĂRBULESCU ION MARIUS: La Biodiversitate sus la etajul 5 (…).
DEACONEASA GHEORGHE: RAMONA CHERĂSCU.
BĂRBULESCU ION MARIUS: Bun. Şi ŞTIE EA CE ARE DE FĂCUT”.
Tot la 1.02.2010, ora 09:02:10, are loc o nouă convorbire între Bărbulescu şi Deaconeasa:
“BĂRBULESCU ION MARIUS: Aţi urcat?
DEACONEASA GHEORGHE: am urcat (…) mi-a înregistrat cererea şi îmi dă număr de înregistrare (…) Vin la dumneavoastră. (…) aştept să iau cererea”.

“Bonus” de peste 500.000 euro pentru fundaţia lui Deaconeasa de la minister

Gheorghe Deaconeasa şi Ion Marius Bărbulescu au fost trimişi în judecată prin rechizitoriu DNA, dosarul fiind pe rolul Tribunalului Vâlcea, la al 31-lea termen de judecată. “Am sesizat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la activitatea infracţională a directorului Guard Forest, custodele sitului Natura 2000 Parâng, comunicând copie de pe toate rechizitoriile DNA şi ale altor parchete. Răspunsul Ministerului Mediului a fost că nu pot rezilia convenţia de custodie/administrare, întrucât nu este un demers permis de clauzele contractului, însă «PE VIITOR VOR FI MAI ATENŢI la selectarea custozilor şi a partenerilor contractuali»”, arată cei de la Nostra Silva.
Fundaţia Guard Forest este şi în prezent administrator al Sitului Natura 2000 Parâng, primind şi un “bonus” de peste 500.000 euro, prin POS Mediu, pentru întocmirea planului de management al sitului.

Demnitari din minister, interesaţi direct de preluarea unor arii protejate

Cine este Ramona Cherăscu, care, la 1.02.2010, înregistrează o cerere prin antedatare, sub nr. 113921 din 29.01.2010? În prezent, Ramona ZOTTA-CHERĂSCU este consilier superior la Ministerul Mediului şi fost director adjunct la Direcţia Biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului. Soţia lui Mihai ZOTTA, fost director general în Ministerul Mediului şi Pădurilor, iar acum Preşedinte al Asociaţiei Ocolul Silvic Carpathia şi director la Fundaţia Conservation Carpathia (FCC), ong de miliardari care a pus ochii pe situl Munţii Făgăraş ROSCI0122 şi aria Piemontul Făgăraş ROSPA0098, încă din iunie 2010. Cele două situri au o suprafaţă de 270.207 hectare, includ teritorii din judeţele Vâlcea, Sibiu, Braşov şi Argeş şi sunt administrate de drept de Asociaţia Administraţia Siturilor Făgăraş, cu membri fondatori Ocoalele Silvice private Răşinari, Izvorul Florii RA şi... Fundaţia Conservation Carpathia. În realitate, membrii FCC, nume importante în establishmentul guvernamental în zona de mediu, fac lobby puternic pentru a prelua fără cele două ocoale administrarea siturilor şi a beneficia astfel de milioanele de euro, bani europeni alocaţi prin POS Mediu.

Judecătorii evidenţiază interesele uriaşe în accesarea milioanelor pe POS Mediu

În acest sens, au beneficiat în 2015 şi de sprijinul ministrului Graţiela Leocadia Gavrilescu, dar s-au lovit de obiectivtatea judecătorilor Curţii de Apel Alba-Iulia, care, prin sentinţa nr. 193 din 30 octombrie 2015, a dispus anularea notificării Ministerului Mediului de reziliere a contractului de administrare încheiat cu asociaţia din care fac parte şi ocoalele silvice private. Magistraţii au evidenţiat “nenumărate modificări succesive ale art. 18 lit. b) din OG 57/2007, care reglementează forma juridică de organizare a administratorilor ariilor naturale protejate (...) Repetatele ordonanţe de urgenţă ale Guvernului cu privire la acest aspect au creat norme juridice care nu sunt clare, previzibile, precise şi inteligibile, încălcând astfel principiile securităţii juridice şi al încrederii legitime, context în care notificarea de reziliere a fost considerată arbitrară şi excesivă”.

Interesul Fundaţiei Conservation Carpathia în tot acest caz a fost expus chiar de Fundaţie, în cererea de intervenţie în speţa amintită:
• “Calitatea de mare proprietar de fond forestier pe raza judeţului Argeş, în zonele limitrofe siturilor Făgăraş şi Piemontul Făgăraş”;
• “se creează posibilitatea atribuirii siturilor către alt administrator şi posibilitatea ca pe viitor FCC să poată participa la procedura de atribuire în administrare a siturilor Făgăraş”;
• “FCC deţine logistica necesară realizării activităţilor de administrare în arii protejate”;
• “Ministerul Mediului va organiza o nouă procedură de încheiere a unui nou contract de administrare a siturilor, FCC are deja asigurate şi preaprobate sursele de finanţare necesare”.