Programul PSD nu aduce nimic nou sau bun pentru economie. Când tragem linie şi lăsăm să se ridice fumul propagandei, efectele sunt zero pe termen mediu şi speranţe pe termen mai lung, cam prin 2020 aşa. Dacă lăsăm economia în pace, estimările Comisiei Naţionale de Prognoză sau cele din Programul de Convergenţă arată cam aceeaşi valoare a PIB-ului până prin 2020 ca cea pe care PSD o estimează după 4 ani de “muncă”.
Totuşi, va exista o schimbare. Vom avea o economie mai birocratizată, cu mai multe motivaţii pentru evaziune fiscală, antreprenoriat descurajat (cei care vor să înceapă ceva, dar şi cei care deja sunt pe piaţă).
Câteva exemple.
După 4 ani de program PSD, deficitul bugetar ajunge de la 2,9% la 2% în 2020. Dar dacă nu facem nimic, Programul de Convergenţă arată că deficitul bugetar ajunge la 1,6% din PIB deja din 2019, nu din 2020. Un deficit bugetar mai mic echivalează cu reducerea de taxe (surplus este şi mai bun), fără să stai să umbli la codul fiscal. Şi, mult mai important, un deficit mai mic înseamnă implicit reduceri de taxe atât pentru noi, generaţia actuală, dar mai ales pentru generaţiile viitoare. Atât să facem şi noi pentru ei, să nu-i împovărăm cu taxe.
Este ilar (bine, nu prea este râsul nostru când vedem cât ne costă aceste schimbări) să vezi că o mare parte din aşa zisa relaxare fiscală include măsuri luate în perioadele de guvernare PSD din trecut. Un exemplu îl reprezintă CASS la chirii. Alt exemplu, impozitarea PFA-urilor. Dar nu este ceva nou, este un stil consacrat al PSD - introduce taxe, impozite, supraaccize doar pentru a arăta că le reduce mai târziu. Sunt sigur că vă amintiţi de taxa pe stâlp şi supraacciza pe combustibil, care au urmat acelaşi traseu - introduse ca să facă parte din “relaxarea fiscală” de mai târziu. Sau ce să mai vorbim de taxa pe mediu, care de fiecare dată când era declarată ilegală după ce a fost introdusă iniţial de PSD, a fost reinventată tot de PSD.
Programul introduce cote diferenţiate de impozitare, ceea ce produce birocraţie şi motivaţia pentru evaziune fiscală. Nu este un secret pentru nimeni că în ţările sărace şi corupte un sistem de taxare progresiv omoară antreprenoriatul, în timp ce transparenţa şi simplitatea oferite de cota unică îl impulsionează. Din ce îmi aduc eu aminte, în echipa PSD există un economist cu studii pe afară, care are o analiză unde demonstrează exact ce spun eu aici.
Când te uiţi atent la program, vezi că aşa zisa relaxare este introdusă în cea mai mare parte din 2018. Dar şi atunci, când ne uităm la contribuţiile plătite de angajaţi, vedem că propunerea PSD îi obligă pe angajaţi la o contribuţie mai mare decât ce propune PNL din 2017.
Programul PSD include propuneri care împovărează bugetul fără niciun motiv. Propunerile de credite garantate de stat pentru tineri sau pentru IMM-uri nu-şi au rostul, pentru că aceste programe deja există. În acest moment, există programe cu garanţii de stat sau garanţii europene pentru credite destinate IMM-urilor şi companiilor noi pentru diferite sectoare din economie.
De exemplu, firmele noi şi IMM-urile deja primesc garanţii de stat de 80% prin Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), iar plafonul este de 400.000 de euro pentru un credit. Există şi alte programe cu garanţii europene cu până la 80% din sume pentru credite, iar suma care aşteaptă să fie folosită este de 100 de milioane de euro.
Aceste programe deja există. Nu este nevoie să punem presiune şi mai mare pe buget inventând alte programe de ajutor sau subvenţii. Oricum, când există programe care te lasă să împrumuţi până la 400.000 de euro cu garanţii de 80% , propunerea PSD de garantare a unor credite de până la 40.000 de lei (da, lei) este ridicolă.
Programul economic al PSD este admirabil, sublim, dar lipseşte cu desăvârşire.