Zilele acestea asistăm la repetarea scenariului din lunile februarie – aprilie, atunci când băncile comerciale, cărora li s-au alăturat voci din BNR, trâmbiţau că votarea şi aplicarea Legii “Dării în plată” va avea ca efect destabilizarea sistemului financiar.
Mai mult, în ziare apăreau texte cu chenar negru (ferpar), care anunţau că asupra României se va revărsa o mare năpastă, chiar dacă băncile stau pe un munte de cash cu care nu ştiu ce să mai facă.
Noua marotă a băncilor, care nu mai sunt locale cu excepţia câtorva, este legea conversiei creditelor în franci elveţieni. Este o situaţie cu care s-au confruntat şi zlotul sau forinţul atunci când au fost votate legi asemănătoare de către Parlamentele suverane.
Iar vina este dată pe situaţia din pieţele internaţionale, unde nişte computere lăsate să funcţioneze de capul lor au prăbuşit lira sterlină ("flash crash") la 1,1491 dolari, un nou minim al ultimilor 31 de ani. Sau, de ieşiri de pe titlurile de stat româneşti, investitorii fiind “speriaţi” de îndrăzneala de a se ameninţa monopolul băncilor.
Ieşiri de capital care au loc exact când agenţia de rating Standard&Poor’s a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt, în valută şi în monedă locală, la BBB-/A-3, cu perspectivă stabilă.
Cu atât mai “ciudată” este evoluţia leului, în condiţiile în care BNR a micşorat recent rezervele minime în valută ale băncilor de la 12 la 10%.
Aceste mişcări au produs creşterea cursului euro de la 4,4576 lei, la începutul perioadei, la 4,5175 lei, la finalul ei, care reprezintă maximul ultimelor trei luni.
La sfârşitul intervalului piaţa s-a deschis la 4,5120 lei, iar tranzacţiile s-au realizat între 4,51 şi 4,5190 lei. Nu este de aşteptat ca BNR să intervină în piaţă, având în vedere că culoarul de fluctuaţie acceptat este +/- 3%.
Cursul dolarului american a crescut de la 3,9750 lei, la începutul perioadei, la 4,0436 lei, maxim al ultimelor două luni, la finalul ei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fost cuprinse între 4,03 şi 4,045 lei.
Media monedei elveţiene, care a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,09 şi 1,098 franci/euro, a încheiat intervalul la maximul ultimelor două luni de 4,1265 lei.
Reamintim că evoluţii asemănătoare, foarte volatile şi depreciative, au avut şi zlotul polonez sau forinţul maghiar în momentele în care băncile comerciale şi-au văzut privilegiile puse la index, decidenţi preferând să protejeze interesele propriilor cetăţeni.
Perechea euro/dolar a scăzut de la 1,1244, la începutul intervalului, la 1,1104 dolari, la finalul acestuia, ca efect al deprecierii semnificative a lirei sterline. Odată trecut efectul psihologic euro a revenit spre 1,12 dolari.
Uncia de aur a cunoscut cea mai proastă săptămână din acest an, preţul ei coborând la Londra până la 1.241 dolari, minimul ultimelor patru luni.
Analiza cuprinde perioada 4 – 10 octombrie
