Potrivit datelor pe care le-am obţinut de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Vâlcea, 21 de localităţi vâlcene au probleme cu sistemele publice de alimentare cu apă. Niciuna dintre ele nu deţine în prezent Autorizaţie Sanitară de funcţionare. În unele cazuri, vorbim pur şi simplu de nesolicitarea avizului (Sineşti), în altele de expirarea autorizaţiei (Boişoara şi Racoviţa), iar într-un caz (Copăceni) de neconformitatea sistemului de alimentare din toate punctele de vedere. În celelalte 17 situaţii, DSP a demarat procedura de evaluare. Puţine dintre localităţi au scuza introducerii recente a sistemului public de alimentare cu apă potabilă, un caz elocvent în acest sens fiind cel al comunei Drăgoeşti. În majoritatea celorlalte, însă, se poate vorbi de indolenţa sau chiar incompetenţa administraţiilor publice locale, lucru recunoscut de aproape toţi specialiştii cu care am stat de vorbă, dar şi de majoritatea primarilor. Alţii, însă, se feresc să spună cinstit că au tras de timp şi din motive electorale pentru punerea la punct a reţelelor, iar acum trebuie să se grăbească pentru a nu pierde finanţările pentru extinderi prin ADI APA, asociaţia al cărei operator este APAVIL SA. Un astfel de caz este cel al comunei Lăpuşata.
Jianu, Apavil: “E o problemă nu gravă, ci foarte gravă!”
Loredana Mărgăritescu, directorul executiv al DSP Vâlcea, susţine că lipsa autorizaţiilor sanitare de funcţionare are cauze cât se poate de simple. “Evaluarea este o procedură mai lungă sau mai scurtă în funcţie de cât de repede se iau probele de apă, când se depun documentele. Depinde foarte mult de cei care depun dosarele respective. Normal că nu este în regulă funcţionarea sistemelor publice de alimentare cu apă potabilă fără autorizare sanitară. Legislaţia este stufoasă, dar destul de clară în această privinţă. La majoritatea cazurilor, au fost acordate termene de remediere a deficienţelor constatate. Au existat şi cazuri în care am găsit probe necorespunzătoare. În general, sistemele care au fost predate în administrarea Apavil sunt bune, cu toate probele în parametri normali”, ne-a declarat şefa DSP Vâlcea.
Şi managerul general al Apavil SA, Cristian Jianu, susţine că operatorul regional de apă şi canal nu va prelua administrarea sistemelor de alimentare neautorizate sanitar. “Comunităţile care au aderat la ADI Apa sunt obligate să predea sistemele proprii către operatorul Apavil, pentru că altfel pierd finanţările cu care sunt prinse în proiectul cu finanţare europeană. Cele neautorizate trebuie înainte de asta să obţină avizul sanitar. Lăpuşata, spre exemplu, cred că are sistemul gata de vreo patru sau cinci ani. Ca să funcţioneze, trebuia să aibă un aviz de la Sanepid. Poate că nu le merge clorul în reţea, că e una din cele mai întâlnite cauze. E o problemă nu gravă, ci foarte gravă din punctul de vedere al pericolului public! Dar este una simplă de rezolvat din punct de vedere tehnic, mai ales că vorbim de apă extrasă din puţuri de mare adâncime, care în general are o calitate bună”, ne-a declarat inginerul Cristian Jianu.
Joiţa, Lăpuşata: “Am avut staţii de clorinare pe bază de clor gazos care nu au funcţionat”
Şase din şapte primari de localităţi cu autorizaţie în regulă, pe care i-am consultat pe marginea acestui subiect, au subliniat importanţa majoră a avizului sanitar pentru reţelele de alimentare cu apă. Alţi trei dintre cei cu sisteme în evaluare, de asemenea. Numai primarul comunei Lăpuşata, Nicolae Joiţa, încearcă să minimalizeze din răsputeri pericolul public la care administraţia locală supune populaţia racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă în perioada în care nu deţine autorizaţie. În localitatea pe care o păstoreşte, peste 700 din cele aproape 1000 de familii sunt legate la sistemul public. Totuşi, din propriile declaraţii, reiese şi cauza pentru care a trebuit să refacă procedura de autorizare: soluţia de tratare a apei a fost greşită de la bun început. “Trebuia să punem o staţie de clorinare cu hipoclorit. Am montat-o şi acum trebuie să facem demersurile procedurale pentru autorizare sanitară. Noi am avut nişte staţii de clorinare pe bază de clor gazos. Şi nu au funcţionat pentru că pompele noastre trimit apa în sistem cu o presiune de aproximativ 20 de atmosfere, dar nu dozau corespunzător clorul. Am trecut pe două staţii de hipoclorit la două puţuri de foraj dotate cu pompe de 25 de atmosfere. Nu s-a dozat calumea clor niciodată pentru că nu se putea şi din cauza pompelor vechi. Vom obţine fără probleme avizul, avem apă din sursă de mare adâncime de cea mai bună calitate. Putem să o şi îmbuteliem, cel puţin aşa au ieşit analizele pe care le-am făcut la Bucureşti la un nou puţ pe care l-am forat. Decât cu asta ne-a găsit pe noi în neregulă, că nu e clor suficient în apă. Săptămâna viitoare merg la DSP cu documentaţia completă ca să luăm autorizaţia. Am avut autorizaţie înainte tot de mine luată”, a declarat Nicolae Joiţa. În Lăpuşata, sistemul de alimentare cu apă are, în prezent, o lungime totală de 33 km, urmând ca restul de trei kilometri pentru acoperirea integrală a localităţii să fie introduşi prin ADI APA Vâlcea, cu fonduri europene pe POS Mediu 2. Preţul unui metru cub de apă la Lăpuşata este de 2,85 de lei.
“Trebuia să punem o staţie de clorinare cu hipoclorit. Am montat-o şi acum trebuie să facem demersurile procedurale pentru autorizare sanitară. Noi am avut nişte staţii de clorinare pe bază de clor gazos. Şi nu au funcţionat pentru că pompele noastre trimit apa în sistem cu o presiune de aproximativ 20 de atmosfere, dar nu dozau corespunzător clorul” - Nicolae Joiţa, primarul localităţii Lăpuşata.
Sancţiuni cu nemiluita prevăzute de legislaţie
Legislaţia în domeniul sănătăţii publice e stufoasă şi conţine numeroase prevederi. Numai HG nr. 857/2011, spre exemplu, conţine o sumedenie de articole prin care sunt prevăzute sancţiuni pentru contravenţiile de la normele din domeniul sănătăţii publice. Enumerăm în continuare doar câteva, din cauza spaţiului editorial limitat.
ART. 3
(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte:
a) absenţa autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru obiectivele ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, supuse procedurii de autorizare sanitară, conform reglementărilor legale în vigoare;
b) funcţionarea obiectivelor după emiterea, în condiţiile legii, a deciziei de suspendare a activităţii sau, după caz, de retragere a autorizaţiei sanitare de funcţionare; (...)
h) neîndeplinirea condiţiilor de funcţionare prevăzute de normele legislaţiei sanitare, conform declaraţiei pe propria răspundere, asumată de către operatorii economici, persoane juridice sau persoane fizice, a căror activitate se desfăşoară în baza declaraţiei pe propria răspundere.
(2) Contravenţiile prevăzute la lit. c), f) şi h) se sancţionează şi cu sancţiunea complementară constând în anularea autorizaţiei sanitare de funcţionare.
ART. 4
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoanele juridice:
a) nerespectarea cerinţelor generale şi specifice prevăzute de normele legale în vigoare privind conformitatea produselor, în vederea asigurării protecţiei sănătăţii publice; (...)
ART. 7
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 10.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoanele juridice: (...)
g) neasigurarea conformării la parametrii de calitate a apei potabile (...)
i) neasigurarea populaţiei cu apă corespunzătoare din punctul de vedere al condiţiilor de calitate prevăzute...;
j) darea în consum public ca apă pentru consum uman a apei care nu corespunde condiţiilor de potabilitate prevăzute în reglementările legale în vigoare; (...)
ART. 9
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 7.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoane juridice:
a) neasigurarea dezinfecţiei eficiente a apei produse şi/sau distribuite populaţiei ca apă pentru consum uman, conform reglementărilor legale în vigoare.