Fluxul net de investiţii străine pe anul 2015 a fost de 3.461 milioane euro (ceva mai mult de 2% din PIB-ul consemnat anul trecut), potrivit unei cercetări întreprinse de BNR în colaborare cu INS. Până la 31 decembrie 2015, soldul final al sumelor plasate în România a ajuns la 64.433 milioane euro (40% din PIB), repartizaţi cam 70% în aport la capitalurile proprii şi 30% credit net primit de la investitorii străini.
Investiţiile pe 2015 au rezultat ca diferenţă între cele 3.595 milioane euro aport la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD (la care participaţia capitalului străin este de cel puţin zece procente) – aport care include profitul reinvestit în sumă de 510 milioane euro – şi cele 134 milioane euro sold negativ între creditele primite şi rambursările la creditele luate anterior. Propriu-zis, finanţarea din exterior consemnată statistic a fost de 3.085 milioane euro, din care investiţiile în întreprinderi noi (greenfield) au reprezentat doar 96 de milioane euro. Adică mai puţin de trei procente din total, ceea ce relevă interesul relativ scăzut pentru dezvoltarea unor noi afaceri în România din partea oamenilor de afaceri străini. De reţinut, sumele rezultate din fuziuni şi achiziţii au diminuat rezultatul final cu 5 milioane euro. Partea cea mai consistentă a banilor a provenit din dezvoltarea întreprinderilor deja existente (1.742 milioane euro, cam jumătate din fluxul net), diferenţa de 1.252 milioane euro fiind rezultatul unor restructurări de întreprinderi.
Structura pe ţări de origine: de la state, la off-shore-uri. Rusia, capital ascuns.
Trei ţări (Olanda, Austria şi Germania) concentrează mai mult de jumătate din investiţiile străine dacă ar fi să ne luăm după rezidenţa declarată oficial a capitalului străin.
Evident, însă, originea reală diferă semnificativ, fapt evident în poziţionarea unor ţări precum Cipru pe locul patru şi Luxemburg pe locul şapte, în timp ce SUA apare doar pe zece, iar Marea Britanie tocmai pe locul 13. În plus, lipseşte Rusia, deşi investiţiile de capital din această ţară nu au fost de neglijat. Cel mai probabil, multe firme ruseşti şi-au ascuns plasamentele în subsidiare din Cipru, Marea Britanie sau chiar Germania.
De remarcat, totodată, poziţionarea destul de slabă a partenerilor comerciali de pe locurile 2 şi 3 din schimburile externe ale României, respectiv Franţa şi Italia, care apar pe locurile 5 şi 6. Precum şi apariţia deasupra pragului de un procent a unor colege de bloc estic, Ungaria şi Cehia, care aveau şi ele nevoie de investiţii străine, dar asta nu le-a împiedicat să valorifice oportunităţi în exterior.
Investiţiile străine pe principalele regiuni de dezvoltare: Moldova pe ultimul loc
În ce priveşte repartizarea investiţiilor străine pe regiuni de dezvoltare, zona Capitalei a concentrat aproape 60% din sumele contabilizate drept ISD. Ea a fost urmată la mare distanţă exact de regiunile cele mai dezvoltate ale României, în timp ce Oltenia şi Moldova s-au plasat la coada interesului capitalului străin, care a accentuat, astfel, dezechilibrele de dezvoltare şi a dus decalajele până la un raport de aproape 4 la 1 (Bucureşti-Ilfov la 131% din media UE faţă de Nord-Est cu 34%).
Repartizarea ISD pe principalele activităţi economice
Contrar clişeelor vehiculate public şi a impactului vizual zilnic, destinaţia principală a ISD a fost industria, cu 44,6% din sumele totale investite de străini în România, marea majoritate (peste 20 de miliarde de euro sau 31,8% din total) în industria prelucrătoare. Pe locul secund au venit băncile şi firmele de asigurări şi de-abia pe locul trei, aproape la egalitate, apare comerţul alături de construcţii.
Trebuie observată la nivelul industriei prelucrătoare o diferenţă netă a unor sume similare venite ca ISD ca rezultat practic între industria petrochimică, sector care determină aproape integral deficitul comercial al României, şi industria mijloacelor de transport, care, dimpotrivă, a asigurat creşterea ponderii produselor de tehnicitate medie şi ridicată şi a obţinut un surplus sectorial esenţial pentru echilibrarea balanţei comerciale.
Deşi a trecut aproape neobservată, ponderea extrem de redusă a ISD pe segmentul de hoteluri şi restaurante a afectat dezvoltarea unui sector economic aflat mult sub potenţialul natural şi capacităţile de cazare de care dispune România. Lucru valabil şi pentru agricultură, unde există o rezervă imensă de creştere a productivităţii, element-cheie pentru ameliorarea competitivăţii la nivel naţional.
Una peste alta, nivelul investiţiilor străine a fost unul destul de redus faţă de dimensiunile economiei, cu o medie mai mică de două procente din PIB pe an, comparabil cu obligaţiile de plată în contul datoriei publice, ajunsă în preajma pragului de 40% din PIB (altă coincidenţă interesantă, prin prisma rezultatelor unui sfert de veac de economie capitalistă).
Sursa: cursdeguvernare.ro
