Marţi, 20 septembrie, la Budeşti, a fost inaugurată oficial investiţia companiei franceze Faurecia în cea mai modernă fabrică a diviziei Scaune Auto din România. În afară de conducere şi de angajaţii societăţii, momentul festiv a fost onorat cu prezenţa de vicepremierul Costin Borc, totodată şi Ministru al Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, consultanţi şi oameni de afaceri români şi străini.

În scurta cuvântare susţinută, înaltul demnitar a lăudat dezvoltarea constantă în ultimii ani a investiţiilor Faurecia în România şi a reafirmat disponibilitatea Guvernului României de a sprijini mediul investiţional, însă elementele concrete enumerate au fost puţine. Ba, mai mult, spre finalul discursului său, un salariat şi-a pierdut răbdarea şi a strigat în gura mare că “salariul de calitate” despre care vorbeşte ministrul este de 200 de euro, bani în mână. Imediat oamenii de ordine l-au expulzat pe nemulţumit, iar organizatorii au afirmat ulterior cuvântărilor că a fost vorba de un intrus, nu de un angajat al companiei. Lucru greu de crezut, la cât de riguros a fost gândită securitatea evenimentului.

Borc: “Guvernele succesive ale României şi autorităţile locale şi-au făcut datoria”

“Este întotdeauna o plăcere pentru mine să mă aflu într-un loc în care se produce. Mă bucur să văd printre dumneavoastră, printre oficialii grupului, printre salariaţi, foarte mulţi tineri... Lucraţi pentru o firmă dintr-o industrie de vârf astăzi în România, o industrie care se dezvoltă foarte bine şi aveţi un viitor aici în România. Vreau să vă asigur că Guvernul din care fac parte face tot posibilul ca dumneavoastră, salariaţii acestei uzine şi cei ca dumneavoastră să vă găsiţi un viitor în această ţară. Sunteţi foarte tineri şi vreau să creşteţi în acest grup, să creşteţi în viitor în profesiile pe care vi le alegeţi şi să decideţi să trăiţi în România. S-a spus că această uzină nu putea exista fără sprijinul autorităţilor fie ele locale, fie judeţene sau centrale şi, cum Faurecia este în România de 12 ani, înseamnă că guvernele succesive ale României şi autorităţile locale şi-au făcut datoria pentru a crea un mediu de afaceri propice, un mediu de afaceri în care investitorii străini să poată să se dezvolte alături de furnizori locali, alături de centre de dezvoltare, alături de alte industrii cu care colaborează fie ca furnizori, fie ca şi clienţi. Este important pentru creşterea economică pe care o avem de câţiva ani ca România să producă. Această creştere economică nu poate fi continuată decât pe baza dezvoltării capacităţilor de producţie, pe baza unui plan care să producă, să fie capabil să producă şi să aducă nişte reforme structurale în aşa fel încât un producător să vrea să se instaleze în România cu oamenii care sunt acolo, să vrea să trăiască în România şi să avem această creştere economică pe care ne-o dorim cu toţii”, a precizat vicepremierul Borc.

Mulţi politicieni români sunt sensibili la investiţiile corporaţiei

Dintre oficialităţile vâlcene au fost prezenţi Radu Renga şi Dumitru Nicu Cornoiu, actualul şi precedentul prefect, Constantin Rădulescu (PSD) şi Gheorghe Păsat (PNL), actualul preşedinte al CJ Vâlcea, respectiv fostul preşedinte interimar dinaintea lui, consilierii judeţeni PNL Romulus Bulacu, Ştefan Prală, Samoil Vâlcu şi Alexandru Părduţ, primarul şi viceprimarii Râmnicului, Mircia Gutău, respectiv Eusebiu Veţeleanu şi Maria Preda (toţi de la PER) şi, nu în ultimul rând, primarul comunei Budeşti, Ionel Vlădulescu (PNL).
Un punct în minus trebuie acordat organizatorilor români ai evenimentului pentru că au invitat selectiv reprezentanţii mass-media. De asemenea, nu puţine au fost sursele noastre din interior care susţin că la eveniment au fost aduşi şi angajaţi ai altor fabrici din România, cu scopul de a controla eventualele nemulţumiri manifestate. În rest, nu au lipsit nici escortele care să dea o notă relaxantă evenimentului, nici şampaniile scumpe, care să-i atragă şi aerul unuia de elită în business. De asemenea, din rândul consultanţilor, o figură uşor de recunoscut în mulţimea de oficiali de rang înalt din cadrul corporaţiei a fost Valentin Ionescu, fost ministru în Guvernul CDR (perioada 1996-2000).
În altă ordine de idei, momentul este unul potrivit pentru a pune pe tapet încă o dată importanţa construirii cât mai rapide a tronsonului de autostradă Sibiu-Piteşti, singura porţiune din Culoarul IV Paneuropean ce traversează România pentru care nu au fost finalizate, timp de aproape un deceniu, nici măcar studiile de fezabilitate.

Materialele sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali

Fabrica de la Budeşti este cea de-a patra pe care Grupul Faurecia o are în România. Targetul pe care şi l-au propus oficialii grupului pentru Vâlcea în acest an este să realizeze şi să livreze tapiţerii pentru echiparea a 280 de mii de maşini. În prezent, la fabrică lucrează 1.200 de persoane, dar planul este ca efectivele să crească anul viitor cu încă 600. Faurecia are 3.000 de angajaţi în România şi a avut afaceri de 203 milioane de euro anul trecut, după cum a precizat vicepreşedintele executiv (EVP) al Divizei Scaune Auto, Hagen Wiesner, prezent la inaugurarea fabricii de la Budeşti.
La Vâlcea se produc deja tapiţerii textile şi din piele, beneficiari fiind companii precum Peugeot, Renault şi branduri din Volkswagen Group. Materialele din care sunt realizate cele peste 500 de tipuri de tapiţerii sunt achiziţionate în proporţie de 75% de la furnizori locali. În 2016, 280.000 de maşini vor fi echipate cu tapiţerii produse la Râmnicu Vâlcea, dar se doreşte creşterea capacităţii de producţie.
Unitatea produce de aproximativ trei luni, suprafaţa pe care se întinde fiind de 12.000 mp, dar unităţile de producţie ar putea ajunge la 22.000 mp în 2018.
În două ediţii anterioare, “Săptămâna în Oltenia” a scris că Faurecia a găsit foarte greu oameni fiindcă salariile sunt mici, condiţiile de muncă grele, iar contractele respectate aproximativ, după cum au susţinut zeci de angajaţi nemulţumiţi, la vremea respectivă.
Faurecia are unităţi în Tălmaciu (Sibiu, divizia Scaune Auto), Craiova (Tehnologii de Control a Emisiilor) şi Piteşti (Sisteme de Interior).