Inedit

Podgoriile de la Corcova, poveste princiară pe bani europeni

Viile prinţului Anton Bibescu au rodit din nou, graţie unei finanţări SAPARD obţinute în anul 2007 de doi prieteni, un român şi un francez

Podgoriile de la Corcova, cât pe ce să ajungă o amintire, au redevenit o „bijuterie”, după ce doi investitori au transformat pe bani europeni un teren în paragină într-o vie bogată şi roditoare. Locurile în care prinţul Bibescu îşi regăsea odinioară liniştea, vor da şi anul acesta vinuri nobile, la fel ca în vremurile apuse când „Corcovinul” era considerat zestrea comunei. Suprinzător sau nu, nimeni din familia Bibeştilor nu a revendicat, după Revoluţie, nici măcar o palmă de teren din vechea moşie.

Viile de la Corcova se află la 14 kilometri de Strehaia. În vara anului 2005, doi investitori, un român - Şerban Dâmboviceanu şi un francez - Michel Roy, au cumpărat 12 hectare din via plantată de IAS Corcova şi aproximativ 50 de hectare de teren plantate cu vie în stare degradată în satul Jirov. Ambele amplasamente fuseseră populate cu viţă-de-vie încă din timpul moşiei familiei prinţului Anton Bibescu. Ulterior, cei doi au solicitat o finanţare din fondurile SAPARD pentru înlocuirea viei îmbătrânite şi replantarea cu soiuri de calitate superioară. Proiectul a primit finanţarea şi a fost finalizat în anul 2007. Astfel, în anii 2006 şi 2007 au fost cultivate 40 de hectare cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Chardonnay.
Viceprimarul din Corcova, judeţul Mehedinţi, Gheorghe Gologan povesteşte că în viile care au fost refăcute cu ajutorul fondurilor europene prestează permanent 25 de localnici ca tractorişti, paznici şi producători de vinificaţie. În afară de aceştia mai lucrează şi 100 de „sezonieri” care primesc pe zi 35 de lei net plus ceva struguri. „Această vie, care a aparţinut demult prinţului Anton Bibescu se părăginise. Cei doi investitori, un francez şi un român, care s-au cunoscut şi s-au împrietenit în studenţie, au cumpărat-o de la fiecare proprietar în parte şi au replantat-o. La primărie încasăm anual din taxe şi impozite de la dumnealor în jur de 100 de milioane de lei vechi. Dar cele mai importante sunt locurile de muncă pentru localnici”, ne-a declarat viceprimarul din Corcova.

Crame complet renovate

Cu excepţia Syrah-ului, soiurile au fost cultivate la Corcova de pe timpul moşiei Bibeştilor. Cramele au fost complet renovate şi modernizate în perioada 2008-2009. Cu sprijinul FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală), cramele au fost dotate cu utilaje şi echipamente moderne care înlesnesc procesarea, conform standardelor înalte. După noi plantări în 2008 şi 2010, suprafaţa cultivată a ajuns la 55 hectare, dintre care 40 sunt cultivate cu soiuri pentru vinuri roşii. „Am încercat întotdeauna să fim noi cei care ne adaptăm naturii, printr-un mod de lucru cât mai puţin invaziv. Acest lucru nu e întotdeauna uşor de realizat, dar nu am ezitat în a depune tot efortul financiar şi uman posibil pentru a reuşi”, a spus francezul Laurant Pheffer, inginer viticol, administratorul de fermă adus de cei doi investitori din Franţa ca să lucreze la Corcova.

„Am încercat întotdeauna să fim noi cei care ne adaptăm naturii, printr-un mod de lucru cât mai puţin invaziv. Acest lucru nu e întotdeauna uşor de realizat, dar nu am ezitat în a depune tot efortul financiar şi uman posibil pentru a reuşi.", Laurant Pheffer

Seceta aduce vin puţin, dar de bună calitate

La ferma viticolă de la Corcova se preconizează a se realiza o producţie ceva mai mică decât anul trecut, însă de o mare calitate. Şi asta ca urmare a secetei. Lipsa ploilor şi arşiţa au făcut ca boabele de struguri să fie mai dulci. Iar asta înseamnă vin de calitate bună. „Am avut parte de un an secetos, cu foarte puţine precipitaţii. Recolta nu este mare, dar până acum este calitativă. Şi vom obţine undeva la 500 de kilograme la hectar, ceea ce pentru noi este foarte bine. Pentru un vin de calitate este foate important să nu avem o producţie foarte mare”, a declarat Şerban Dâmboviceanu.

Povestea viei unui prinţ

Prinţul Anton Bibescu găsea la Corcova oaza de linişte de care avea nevoie. Strălucitul ambasador al României în SUA şi Spania, prinţul (ginerele lui Herbet Henry Asquith, premier britanic în anii 1908-1916) se „refugia” deseori în luncă. Bibescu a îmbogăţit zestrea naturală a acestor locuri. După distrugerea viilor Corcovei de către filoxeră, la sfârşitul secolului al XIX-lea, prinţul l-a adus din Franţa pentru refacerea lor pe Emanuel Sauget, tânăr absolvent ca şef de promoţie al Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Nancy şi l-a pus administratorul moşiei. El este cel care a reorganizat moşia, a plantat soiuri nobile de viţă aduse din Franţa şi a creat, după metoda obţinerii vinurilor de Bordeaux, celebrul „Corcovin”, preferat de către prinţ şi distinşii lui oaspeţi. La moşia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pilat şi alte personalităţi ale culturii române sau politicieni ai vremii. Surprinzător, nimeni din familia Bibeştilor nu a revendicat, după Revoluţie, nici măcar o palmă de teren din vechea moşie.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...