Guvernul intenţionează să reclasifice oraşele şi comunele în mai multe categorii în funcţie de câţiva parametri ce iau în calcul noile realităţi sociale. Localităţile cu scăderi accentuate de populaţie vor fi unificate cu altele din cadrul ariilor funcţionale, la iniţiativa autorităţilor locale. Dacă până la sfârşitul anului 2025, comunele vizate nu ating anumiţi indicatori, ele vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului. Documentul arată că doar cinci oraşe vor fi incluse în categoria municipii poli regionali cu potenţial transnaţional. Proiectul readuce în atenţie şi situaţia mai multor sate din Oltenia care nu mai au niciun locuitor.
Potrivit proiectului de lege, localităţile urbane urmează să fie reclasificate astfel:
Municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană: Bucureşti.
Municipii poli regionali principali cu potenţial transnaţional (condiţii: peste 250.000 de locuitori şi 400.000 în aria funcţională): Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Municipii poli regionali secundari (condiţii: peste 100.000 de locuitori şi 300.000 în aria funcţională): Arad, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Galaţi, Baia Mare, Drobeta Turnu Severin, Târgu Mureş, Piatra Neamţ, Ploieşti, Satu Mare, Sibiu, Suceava şi Râmnicu Vâlcea.
Municipii poli judeţeni principali cu potenţial transnaţional (condiţii: peste 40.000 de locuitori şi 200.000 în aria funcţională): Alba Iulia, Bistriţa, Reşiţa, Sfântu Gheorghe, Târgovişte, Târgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călăraşi, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui şi Focşani.
Municipii şi oraşe poli judeţeni secundari (condiţii: peste 20.000 de locuitori şi 50.000 în zona de influenţă).
Municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal (condiţii: peste 5.000 de locuitori şi 30.000 în zona de influenţă).
Municipii şi oraşe centre urbane cu funcţii specializate, caracterizate printr-un specific turistic, economic etc.
Proiectul de lege introduce şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, iar pe lista identificată de Guvern intră majoritatea comunelor transformate forţat în oraşe în anul 2004. De-a lungul timpului, presa a consemnat nemulţumirile locuitorilor din aceste foste comune, nevoiţi să plătească impozite calculate la nivelul oraşelor, însă fără a beneficia de infrastructura şi dotările specifice unui oraş.
Guvernul a întocmit şi o listă a localităţilor în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, precum şi a celor care au în structura lor localităţi cu populaţia sub 100 de locuitori. Pentru aceste localităţi, executivul „încurajează unificarea administrativă“. Comunele vizate trebuie să respecte anumite dotări şi indicatori prevăzuţi de lege până la sfârşitul anului 2025 dacă vor să îşi păstreze statutul actual. Începând din 1 ianuarie 2026, aceste localităţi vor fi unificate cu altele învecinate, la iniţiativa Guvernului, prin lege.
Scăderi ale populaţiei cuprinse între 20 şi 50% s-au înregistrat în aproape 50 de oraşe şi municipii şi circa 170 de comune. Printre oraşele incluse pe lista localităţilor în care s-a înregistrat o scădere accentuată a populaţiei se numără Braşov, care a pierdut peste 76.000 de locuitori din 1990 până în 2012, Reşiţa, cu peste 29.000 de locuitori sau Hunedoara, care a pierdut aproape 22.000 de persoane. Noua lege va aduce şi o modificare a modului de calcul a impozitelor locale, care va fi pus în acord cu proiectul de lege la şase luni de la publicarea sa în Monitorul Oficial.
Lista comunelor poli rurali
Proiectul de lege privind reclasificarea localităţilor propune înfiinţarea a 183 de comune poli-regionali. Aceste localităţi, practic un fel de „super-comune”, au rol de servire intercomunală la nivelul zonelor lipsite de oraşe pe o distanţă de minim 25 km. Proiectul de lege stipulează că dezvoltarea acestor localităţi este „sprijinită” de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară şi socio-culturală.
Dacă iniţiativa legislativă va găsi susţinere în Parlament, comunele din România vor fi împărţite în două categorii: comune poli-regionali şi alte comune. Aceste comune poli-regionali, un fel de super-comune, au fost deja selectate de Guvern.
Vâlcea: Câineni, Grădiştea, Lădeşti, Măciuca.
Olt: Iancu Jianu, Osica de Sus, Tufeni, Văleni, Vitomireşti.
Mehedinţi: Cujmir, Devesel, Siseşti.
Gorj: Baia de Fier, Mătăsari, Peştişani, Stoina, Harghita Corbu, Corund, Praid, Zetea.
Dolj: Amărăştii de Jos, Birca, Melineşti, Moţăţei, Pleniţa, Poiana Mare.
Aproape 50 de oraşe şi municipii din România au pierdut peste 20% din locuitori în perioada 1990 -2012, arată o statistică anexată de Guvern unui proiect de lege privind reclasificarea localităţilor din România. Pe primul loc în topul localităţilor cu cea mai dramatică scădere a populaţiei este Braşovul cu peste 76 de mii de locuitori în minus, urmat la o distanţă considerabilă de Reşiţa, a cărei populaţie a scăzut cu circa 30 de mii. Lista este completată de Mediaş (-23 de mii), Hunedoara (-22 de mii), Petroşani, Cugir, Turnu Măgurele, Sighişoara şi Vulcan.
