La început de prim mandat, primarul comunei Mălaia, Grigorie Gabriel Ţolea, pune accent pe accelerarea introducerii infrastructurii de canalizare în localitate şi amenajarea staţiilor de tratare a apei potabile impuse de lege.
În ce priveşte apa potabilă, fiecare dintre cele trei sate componente ale comunei dispune de reţele care acoperă integral necesarul, având surse independente de alimentare prin captarea unor izvoare, transferul în reţea realizându-se prin cădere liberă. În prezent, locuitorii primesc apa gratis, dar legislaţia obligă administraţia publică să amenajeze şi staţii de tratare şi clorinare. Primarul Gabriel Ţolea consideră că realizarea unei investiţii de asemenea dimensiuni trebuie analizată serios, inclusiv de către Consiliul Local (CL), în faţa căruia vrea să vină cu două variante de propuneri, la şedinţa ordinară de la finalul lunii în curs. Prima ar consta în aderarea la ADI APA Vâlcea, asociere care ar deschide şi calea transferului responsabilităţii în privinţa introducerii canalizării în localitate în sarcina operatorului din subordinea acesteia, SC Apavil SA, în cadrul amplului proiect finanţat din bani europeni cu dobândă preferenţială. Inconvenientul l-ar reprezenta preţul pe care ar trebui să-l plătească locuitorii, obişnuiţi până acum să nu dea bani pentru apă. A doua soluţie, în opinia primarului, ar consta în organizarea, în subordinea CL Mălaia, a unui sistem de gospodărire, în regie proprie, care să administreze infrastructura de apă şi canalizare ce va fi definitivată prin accesarea de fonduri europene nerambursabile.
Configuraţia CL Mălaia după alegerile locale din iunie este următoarea: 4 aleşi PNL, 3 PSD, 3 ALDE şi un independent.
Regularizarea torenţilor prin fonduri pentru situaţii de urgenţă
Din 2005 şi până în 5 iunie a.c., Gabriel Ţolea a lucrat în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (instituţie reorganizată sub denumirea de Garda Forestieră). Experienţa acumulată în acest sistem i-a oferit prilejul lui Gabriel Ţolea să observe şi să realizeze cât de importantă este regularizarea urgentă a torenţilor, amenajare care s-a realizat ultima dată înainte de 1989. În aceste condiţii, inundaţiile din 2006, dar mai ales cele din 2014 au creat pagube foarte mari comunei, probleme ce puteau fi evitate în bună măsură dacă regularizările torenţilor nu ar fi fost distruse în proporţie de peste 60%.
Versanţii pe care lucrează aceşti torenţi sunt în administrarea Direcţiei Silvice, iar Gabriel Ţolea consideră că ele trebuiesc trecute rapid în domeniul public al comunei, astfel încât să poată fi accesate fonduri guvernamentale pentru situaţii de urgenţă pentru refacerea acestor lucrări.
