De câţiva ani, vâlcenii dintr-o serie de localităţi situate în sudul judeţului acuză ravagiile pe care le fac turmele de porci mistreţi ce părăsesc pădurile în căutare de hrană şi le distrug culturile agricole. Acum câţiva ani, au fost semnalate probleme mai întâi la Guşoeni, apoi la Fârtăţeşti, Măciuca, Roşiile, Stăneşti, Lungeşti, Prundeni ş.a.m.d. Situaţia este aceeaşi în 2016, motiv pentru care prefectul Radu Renga a avut, marţi, 19 iulie, o întâlnire de lucru cu factorii responsabili în gestionarea fondului cinegetic pentru identificarea unor soluţii legale de limitare a pagubelor produse culturilor agricole de diferite specii de vânat.

Şedinţă la Prefectură, cu primari şi reprezentanţi ai asociaţiilor

La şedinţa desfăşurată la sediul Instituţiei Prefectului - judeţul Vâlcea au participat reprezentanţi a 13 din cele 16 asociaţii de vânătoare care gestionează fondul cinegetic de pe raza judeţului Vâlcea, ai Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea şi ai Direcţiei Silvice Vâlcea, precum şi primarii localităţilor Măciuca, Guşoeni, Fârtăţeşti şi Prundeni. “În urma discuţiilor purtate, s-a dispus ca, în perioada următoare, Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea să verifice asociaţiile de vânătoare şi să aplice acestora amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale aflate în vigoare. De asemenea, s-a decis ca gestionarii fondului cinegetic să fie în contact permanent cu unităţile administrativ-teritoriale, astfel încât problemele cetăţenilor să îşi poată găsi rezolvarea într-un termen cât mai scurt. Pe de altă parte, reprezentantul Guvernului în teritoriu a solicitat Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea ca, în perioada următoare, o atenţie deosebită să fie acordată localităţilor Măciuca şi Guşoeni, unde cetăţenii înregistrează pagube serioase din cauza porcilor mistreţi”, se arată într-un comunicat remis presei de prefectură.

Animalele sălbatice s-au obişnuit cu prezenţa oamenilor

Ca şi alte localităţi din sudul Vâlcii, comuna Măciuca se confruntă, de câţiva ani, cu fenomenul migrării din pădure spre culturile agricole, în special în perioadele secetoase, ale porcilor mistreţi. Fără a fugi de responsabilitate, primarul Mugurel Mărcoianu susţine că responsabilitatea remedierii situaţiei aparţine în primul rând statului, prin reglementări mai clare, şi abia apoi adminstraţiei publice.
“În comuna Măciuca sunt zeci de hectare de culturi agicole, porumb şi grâu distruse. În ultimele trei săptămâni, am primit aproape zilnic solicitări pentru despăgubiri din partea cetăţenilor afectaţi. Oamenii sunt disperaţi, pentru că, deşi au făcut tot ceea ce au putut pentru a îndepărta animalele sălbatice, stau noaptea de veghe, fac zgomot, acestea continuă să vină în sat. Ba chiar s-au obişnuit cu prezenţa oamenilor şi nu mai au nicio reţinere în a se apropia chiar şi de case. Problema rămâne, însă, din punctul meu de vedere, legislaţia actuală, care face aproape imposibil ca aceşti oameni să fie despăgubiţi. Legea HG 1679/2008 prevede ca în 24 de ore de la depunerea sesizării să convoc comisia de evaluare, formată din reprezentanţi ai Primăriei, Mediului şi Ministerului Agiculturii, ceea ce ar însemna, după numărul de solicitări pe care le primim, să le fac parctic birou la Măciuca. Ar ajuta mult la limitarea acestor pagube dacă şi cei care se ocupă de gestionarea fondurilor de vânătoare ar avea un control mai strict al animalelor sălbatice din aria pe care o administrează şi dacă s-ar găsi soluţii pentru a creşte realmente cotele de recoltare la mistreţ”, susţine edilul din Măciuca.

Statul, principal beneficiar al concesionării fondurilor de vânătoare

Potrivit specialiştilor în domeniu de la Direcţia Silvică Vâlcea, recent a fost modificată legislaţia care îngrădea administratorilor fondurilor de vânătoare recoltarea vânatului în anumite perioade. Acum este permisă vânarea pe întreaga durată a anului, în condiţiile legii şi în special atunci când situaţia o impune, în urma unor constatări pe care trebuie să le facă şi Garda Forestieră, instituţia care supraveghează regional respectarea legii şi în acest domeniu. Deşi asigură, la cerere, hrana pentru cea mai mare parte a fondului de vânătoare din judeţ, Direcţia Silvică administrează cele mai puţine, majoritatea fiind private. Specialiştii instituţiei sunt pe aceeaşi lungime de undă, însă, cu administratorii privaţi ai fondurilor când vine vorba despre cine trebuie să suporte pagubele cetăţenilor ale căror culturi sunt afectate de turmele de porci mistreţi: Statul Român, aşa cum prevede şi legislaţia, pentru că tot el este principalul beneficiar al concesionării fondurilor. Garda Forestieră, însă, trebuie să realizeze, rapid şi unitar că, în condiţiile în care cetăţenii investesc bruma de capital de care dispun în recoltele agricole, nu dispun de alte surse băneşti pentru amenajarea unor împrejmuiri sofisticate, aşa cum prevede încă legea, care să le protejeze culturile de porcii mistreţi. Din acest punct de vedere, legislaţia încă suportă îmbunătăţiri, susţin specialiştii Direcţiei Silvice, în sensul simplificării procedurii birocratice de constatare a pagubelor şi eficientizării celei de achitare a despăgubirilor.