Institutul Cultural Român (ICR) a invitat oficial, în iunie a.c., Muzeul Judeţean “Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea la un eveniment dedicat Zilei Limbii Române, ce va avea loc în toamna acestui an la Chişinău, Republica Moldova. La Galeria la Rond din Capitala românilor de peste Prut (în apropierea statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt), Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” va organiza o amplă expoziţie dedicată lui Anton Pann, care va cuprinde date biografice, fotografii, manuscrise, poezii, facsimile, partituri, fragmente de proză, şi alte materiale legate de opera şi biografia acestuia. “Pentru realizarea acestei expoziţii, ni s-a solicitat ajutorul constând într-o serie de fotografii, date biografice şi documente ce se află în dotarea Casei Memoriale «Anton Pann» din Râmnicu Vâlcea”, a explicat Ion Tuţulescu, şeful secţiei de la Anton Pann.
Muzeograful a explicat că Ziua Limbii Române a început să fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric din 27 august 1989, când, în contextul mişcării de renaştere naţională de la sfârşitul anilor ‘80 din RSSM, la Chişinău are loc Marea Adunare Naţională, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni, circa 1/6 din populaţia de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum şi trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989, se deschid lucrările celei de-a XIII-a sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenţii din Sovietul Suprem, deputaţii românofoni reuşesc să impună limba română ca limbă de stat şi adoptarea alfabetului latin. Discuţiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, când se votează şi cea mai mare parte a legislaţiei privitoare la limba de stat şi alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare naţională în Republica Moldova, sub numele de “Limba noastră cea română” sau “Ziua limbii române”. În 1994, guvernul agrarian a decis schimbarea denumirii iniţiale în “Limba noastră”, modificare determinată de prevederile art. 13 din Constituţia Moldovei. În 2004, Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţei, comasare care nu a mai avut loc. De la venirea administraţiei liberale în fruntea municipiului Chişinău, sărbătoarea şi-a recăpătat numele de “Limba noastră cea română”, cel puţin în capitala republicii.
