Cocoşul de Horezu a cântat din nou. Pentru a 46-a oară pe platoul dintre stejarii seculari din Horezu, la sfârşitul săptămânii trecute, s-a deschis o nouă ediţie a sărbătorii olarilor vâlceni. Aproape 100 de meşteri populari din toată ţara au dat curs invitaţiei ceramiştilor din Horezu şi s-au prezentat cu standuri proprii să-şi expună creaţiile la vânzare. Dintre ei, 58 de meşteri olari au fost selectaţi să participe la concursul de creaţie cu lucrările lor.

Cocoşul de… UNESCO

Oale mai mici, oale mai mari, străchini şi platouri viu colorate stau întinse pe mese în aşteptarea clienţilor. Printre desenele geometrice, linii curbe, cocoşul priveşte şugubăţ dintr-o farfurie. Cântă pentru a 46-a oară, iar, de la an la an, manifestarea dedicată lui a devenit tot mai cunoscută. De acum patru ani, meşteşugul olarilor horezeni a intrat în patrimoniul UNESCO, iar ediţia din acest an stă sub auspiciile recunoaşterii lui ca patrimoniu imaterial al lumii. “Cocoşul devine din ce în ce mai frumos. Are penajul mai colorat. Putem vorbi de o anumită evoluţie în stilul de lucru. Se respectă simbolistica, se respectă toate problemele impuse de tehnicile ceramicii horezene, dar a crescut calitatea în sensul că finisajele părţii exterioare la fiecare farfurie în parte sunt mai atent lucrate. După ce au văzut care este calitatea produselor de ceramică din Europa, după ce au ieşit din ţară, aceşti meşteri ceramişti din Horezu şi-au perfecţionat stilul de lucru şi iată că acum au reuşit să crească calitatea. Au apărut elemente noi în ceea ce priveşte decorarea ce se poate face nu numai pe o farfurie tradiţională, ci şi pe alte forme, gen clopot, ploscă sau o vază”, a precizat încă primarul Horezului, Ilie Fârtat.

În dulcele stil tradiţional

„Cocoşul” rămâne cel mai cunoscut târg de ceramică din ţară. Chiar dacă au trecut mai bine de patru decenii şi jumătate de la prima ediţie, evenimentul a reuşit să-şi păstreze scopul - acela de a promova ceramica de Horezu. Timpul scurs de atunci nu a alterat mai deloc pasiunea şi dorinţa horezenilor de a nu-şi abandona tradiţia milenară. Dimpotrivă, i-a ambiţionat şi mai mult pe olari să ţină în viaţă acest meşteşug, care le-a adus şi încă le aduce un imens capital de imagine pentru oraş, iar meşterii prezenţi la ediţia din acest an spun că se simt responsabili pentru promovarea lui. “În primul rând, e plăcere, dar apoi trebuie să faci şi ceva pentru promovarea lui. Noi ne ocupăm de olărit de ani buni şi vom continua. Sunt mulţi dintre clienţii noştri care revin, în primul rând să vadă dacă am mai scos ceva nou, dacă am făcut produse noi şi reacţiile sunt, totdeauna, pozitive... Ne bazăm şi pe tineri să ne ajute să ducem mai departe această tradiţie, dar, într-adevăr, munca manuală e grea, nu aduce bani mulţi şi în niciun caz nu aduce bani aşa, imediat, cum îşi doresc ei”, spune un meşter ceramist din Horezu.

Brand de ţară în magazine din Franţa şi Japonia

„Cocoşul de Hurez” este cu siguranţă un brand, unul dintre cele mai cunoscute din România. Se regăseşte pe mai toate vasele care se comercializează în localitate. În ultimii ani însă, ceramica de Horezu s-a transformat mult, dintr-una funcţională, într-una aproape exclusiv decorativă. Acesta nu e neapărat un lucru rău, căci, în ultimii ani, de când Horezu este membră a Asociaţiei Centrelor de Ceramică din Europa, a crescut şi numărul exporturilor şi, implicit, a producţiei de obiecte tradiţionale din zona Horezu. Anual, zeci de mii de produse realizate aici ajung în magazine mari din Franţa şi Japonia. „Intrarea pe piaţa vestică implică în primul rând o anumită calitate, o anumită exigenţă, iar asta nu face decât să aducă un plus de publicitate acestui minunat orăşel. Horezu este mic, dar în acelaşi timp este mare în ceea ce priveşte cele două branduri – patrimoniul material şi imaterial al umanităţii. Oricare ar fi, administraţia publică din Horezu are o mare responsabilitate de a duce mai departe, de a susţine producătorii şi de a confirma faptul că se aduce un plus de valoare acestui oraş numai prin valorificarea acestei producţii de ceramică”, a mai adăugat Ilie Fârtat.

O galerie cu peste 4.000 de piese

Povestea acestui târg a început în vara anului 1970 când organizatorii festivalului de folclor „Cântecele Oltului” au introdus o secţiune specială dedicată olăritului, conferindu-i astfel ceramicii din zonă o aură mai mare decât cea pe care o avea, prin exploatarea simbolurilor specifice: spirala, cocoşul, pomul vieţii. În parcul de la stejarii seculari, actuala locaţie, târgul se desfăşoară din 1974, anual reunind aici olari din cele mai puternice centre de ceramică din ţară. În ultimii ani, au venit şi ceramişti din alte ţări. Anul acesta, prezenţa a fost mai slabă. La târg au participat aproape 100 de meşteri populari din marile centre de ceramică din ţară: Obârşia – Hunedoara, Marginea – Suceava, Braniştea – Galaţi, Dumbrava – Timiş, Găleşoaia – Gorj, Curtea de Argeş – Argeş, Braşov, Măldăreşti, Slătioara, Băbeni şi Horezu – Vâlcea, Baia Mare – Maramureş, Corund, Odorheiul Secuiesc, Miercurea Ciuc – Harghita, Oboga – Olt şi Siseşti – Mehedinţi. Participarea la concursul de creaţie a ceramiştilor a ajutat autorităţile să realizeze la Horezu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte ceramice din ţară. Pentru că toate piesele participante la concurs sunt donate galeriei de artă din oraş, aceasta a ajuns să deţină acum peste 4.000 de obiecte ceramice. Din lipsă de spaţiu, însă, doar aproximativ 1.700 dintre piesele donate de-a lungul timpului sunt expuse şi pot fi admirate.