Special

Seceta aruncă spectrul foametei peste Oltenia

Temperaturile extreme care au pârjolit vreme de trei luni întreg teritoriul ţării aruncă umbra disperării în sufletele fermierilor din Oltenia. Culturi uscate pe câmpuri care altădată se dovedeau mănoase, animale care suferă de foame şi rezerve sărace în hambare, toate lasă să se întrevadă chipul hâd al unei perioade de foamete şi scumpiri majore în pieţele şi târgurile de produse alimentare. Nu doar preţul porumbului, deja crescut cu peste 40% faţă de cel înregistrat în primăvara acestui an, va exploda, ci, într-o reacţie în lanţ, lactatele, carnea, dar şi pâinea cea de toate zilele vor ajunge la preţuri astronomice.
Oltul, Vâlcea, Doljul, Gorjul şi Mehedinţi pot intra deja în rândul zonelor calamitate în care iarna ce urmează va pune la încercare micile ferme de subzistenţă răspândite pe tot teritoriul Olteniei.

Seceta a răvăşit agricultura din Mehedinţi

În vremuri demult apuse, 70.000 de hectare de teren arabil din totalul de aproape 200.000 de hectare cultivabile din judeţ puteau fi irigate cu apa din Dunăre adusă pe canale magistrale la staţii de pompare. Din anul 2005 nu s-a mai irigat niciun petic de pământ în Mehedinţi. De furat, însă, s-a furat începând de la ţevi, motoare, aripi de ploaie şi tot ce se mai putea fura.
În Mehedinţi seceta a făcut ravagii, cele mai afectate culturi fiind cele de rapiţă şi de floarea soarelui, după cum ne-a declarat unul dintre cei mai mari fermieri din judeţ, Cornel Stroescu. Pe cele circa 1.500 de hectare de teren, Stroescu a cultivat cel mai mult, rapiţă, floarea soarelui şi grâu. „Toate cele 200 de hectare cultivate cu rapiţă în toamnă sunt calamitate în proporţie de 100%. Grâu am cultivat pe 500 de hectare. Dacă anul trecut am obţinut o producţie de circa 4.500kg/ha, în acest an am realizat în jur de 1.500de kg/ha. Şi la floarea soarelui am mari probleme pentru că, din cauza secetei şi a unei furtuni puternice, am obţinut doar 500kg/ha faţă de anul trecut când am realizat chiar şi 2.500de kg/ha. Asta este situaţia. Mergem înainte şi vom încerca în viitorul apropiat, cu sprijinul autorităţilor şi a fondurilor europene, să reabilităm sistemul de irigaţii care în prezent nu funcţionează deloc în judeţ!”, ne-a declarat fermierul Cornel Stroescu care este şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor Adricoli din Mehedinţi. Directorul Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Mehedinţi, inginerul Ştehfan Răceanu ne-a declarat că, întrucât nu s-au centralizat toate datele statistice, dar şi la recomandarea Ministerului Agriculturii, nu poate spune concret cu cât a scăzut producţia agricolă pe culturi în acest an: „Nu avem toate datele, iar Ministerul ne-a recomandat să nu le facem noi publice în teritoriu, pentru că prin aceasta ar putea creşte preţurile în mod nejustificat. Ce vă pot spune este că toate culturile sunt afectate de secetă, că a scăzut producţia la toate culturile faţă de anul trecut. Dar nu este bine să ne raportăm la anul trecut, fiindcă anul trecut a fost un an agricol de excepţie”, ne-a declarat directorul DADR Mehedinţi, Ştefan Răceanu.

Irigaţii nu mai există deloc în Mehedinţi

Mehedinţiul înregistrează un adevărat record negativ în privinţa irigaţiilor. Potrivit directorului DADR Mehedinţi, Ştefan Răceanu, încă din anul 2005, din totalul de 188.000 de hectare de teren arabil, suprafaţa de aproximativ 60.000 de hectare irigabile din judeţ nu a avut parte de nici măcar un strop de apă, cu excepţia celei picate din cer. „Canalele magistrale de la Dunăre există, însă staţiile de pompare către culturi sunt distruse cred în totalitate. Irigarea a fost o chestiune privată între Asociaţiile Utilizatorilor de Apă şi beneficiari, adică fermieri, care la un moment dat s-a blocat. Blocajul a apărut şi din cauza faptului că terenurile respective nu erau comasate, ci fragmentate în culturi diferite. Iar un mic fermier a putut sau a vrut să plătească, altul nu”, ne-a declarat directorul Direcţiei Agricole pentru Dezvoltare Rurală Mehedinţi, Ştefan Răceanu. În judeţ, doar în comuna Dârvari se irigă cu ajutorul puţurilor forate la mare adâncime. Este vorba doar de câteva sute de hectare ale fermei „Elias”, patronate de Academia Română. Aici, administratorii, cu fonduri proprii, au forat 13 puţuri, care le creează independenţă şi le oferă certitudinea că ceea ce pun în pământ dă roade. „Soluţia de la ferma Elias este pentru câteva sute de hectare, dar să ştiţi că sunt costuri energetic mari să aduci apa freatică de la peste 100 de metri adâncime la suprafaţă şi apoi să o pompezi. Părerea mea este că o soluţie pentru irigaţiile din judeţ sunt atragerea de fonduri europene şi reabilitarea sistemelor de irigaţii cu aducţiune din Dunăre. Căci canalele magistrale există. Ar mai fi curăţarea lor şi reabilitarea completă a staţiilor de pompare”, este de părere directorul DADR Mehedinţi, Ştefan Răceanu. „Foştii preşedinţi ai Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă din Mehedinţi nu mai sunt interesaţi de refacerea sistemului de irigaţii, dar nici nu doresc să lase pe alţii să facă acest lucru. Căci fondurile europene pe măsura 125 numai prin intermediul acestor asociaţii se pot accesa. Recent, la Severin, împreună cu autorităţile judeţene, am convocat o întâlnire cu aceşti preşedinţi şi n-a venit niciunul. În aceste condiţii nu mă voi lăsa păgubaş, căci eu sunt un om de construcţie şi perseverent. Am vorbit cu juriştii şi prima cale de urmat este să convocăm Adunări Generale ale Asociaţiilor Utilizatorilor de Apă în toate comunele. Cu o prezenţă de minim 30% se poate alege un nou preşedinte, adică un preşedinte care vrea să meargă înainte. Şi acesta va fi primul pas”, ne-a declarat preşedintele Ascociaţiei Agricole a Producătorilor Agricoli Mehedinţi, Cornel Stroescu, omul care are cultivate în judeţ, ca fermier, 1.500 de hectare de teren şi care a atras o cofinanţare de 50% fonduri europene pentru un siloz de cereale la Gârla Mare de capacitate 8000 de tone, în valoare de 1,2 milioane de euro.

Jaful din irigaţii

ANIF Mehedinţi şi cele 16 Asociaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din judeţ, în administrarea cărora se află echipamente ale sistemelor de irigaţii, dau vina pe hoţii care au furat tot ce se putea fura ori pe fermierii care nu le-au plătit anticipat serviciile aşa cum prevede controversata lege 138/2004. Din cauza datoriilor acumulate, Electrica a debranşat numeroase staţii de punere sub presiune a apei şi le-a luat transformatoarele de înaltă tensiune. De atunci, locaţiile au devenit ruine. De-a lungul timpului, s-au furat sute de aripi de ploaie, ţevi, motoare, tablouri de comandă şi chiar acoperişul din plăci de azbociment al unor staţii de pompare. Exemplu concret, staţia numărul 15 din satul Nicolae Bălcescu, ce aparţine AUA Vânju Mare, care arată ca după bombardament. Poliţiştii au întocmit dosare în acest sens, însă multe dintre ele zac prin sertare cu autori necunoscuţi sau sunt încă în lucru. În această harababură e normal ca ţăranii să nu mai aibă încredere să scoată bani din buzunare pentru a plăti anticipat servicii de irigaţii de care nu sunt siguri că vor avea parte.

„Mai eficiente ar fi puţurile forate în capul tarlalelor”

"Am avut înainte de 1989 un sistem unde se irigau peste 11.000 de hectare, iar dacă am lua în calcul această suprafaţă în momentul de faţă, am fi rezolvat producţia în mare parte în judeţ.", Florel Bădele, directorul Direcţiei Agricole Vâlcea

Titel Râcu, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Apă Vânju Mare ne-a povestit că problemele au apărut încă din anul 1994, când cei 148 de membri nu şi-au mai plătit cotizaţia. „Neavând bani să plătim energia electrică, Renel-ul ne-a debranşat şi ne-a ridicat transformatoarele electrice. La staţia nr. 14, sala pompelor, fiind la 2 metri sub nivelul canalului, a fost inundată. Cele 5 motoare cu pompe cu tot zac şi acum sub apă. De atunci, adică din 1994, n-am mai irigat aici deloc”, ne-a spus Titel Râcu. Şi staţia de punere sub presiune numărul 15 din localitatea Nicolae Bălcescu ajuns o ruină înconjurată de buruieni. „S-a furat tot ce se putea de aici. Tablouri de comandă, motoare, uşi, chiar şi acoperişul din plăci de azbociment. Ce se mai poate fura? Numai dacă vine unul cu autogenul să taie conductele de aducţiune a apei la pompe. Am uitat, mai sunt de furat şi BCA-urile care alcătuiesc zidul. Avem o pagubă de peste 1 miliard de lei vechi. Avem proces verbal cu poliţia, dar autorul a rămas necunoscut. După mine, cred că mai eficiente ar fi puţurile forate în capul tarlalelor ca în ţările dezvoltate din Europa. Spun asta pentru că reţeaua hidro şi canalele de aducţiune sunt distruse în mare parte şi au o vechime de peste 30 de ani”, este de părere Titel Râcu.

Ameninţaţi cu deşertificarea

Alături de Dolj şi Olt, Vâlcea se regăseşte printre primele judeţe din ţară preconizate a avea, în maxim 20 de ani, soluri aride şi cu o producţie cerealieră scăzută cu 40%, din estimările unor specialişti a 13 institute europene de pedologie şi meteorologie. „Am avut înainte de 1989 un sistem unde se irigau peste 11.000 de hectare, iar dacă am lua în calcul această suprafaţă în momentul de faţă, am fi rezolvat producţia în mare parte în judeţ. S-a încercat şi s-a reuşit să se facă acele asociaţii, dar atunci când s-au făcut, s-au înterupt şi banii de la Guvern. Chiar dacă s-au înfiinţat, însă, aceste asociaţii n-au mai avut bani pentru a pune sistemele în funcţiune. Noi am luat legătura cu toate asociaţiile, le-am sfătuit şi le-am spus că îi ajutăm cu tot ceea ce depinde de noi, pentru că pe măsura 1.2.5. pot să facă proiecte pe sisteme de irigaţii”, precizează Florel Bădele, directorul Direcţiei Agricole Vâlcea.

Sudul Vâlcii compromis total

În asemenea condiţii, Vâlcea înregistrează de la an la an pagube în agricultură, numai în această vară cultura de proumb a fost compromisă în unele zone şi în proporţie de 90%. „Cele mai afectate zone sunt cele din sudul judeţului, la Drăgăşani. Cea mai puternic afectată zonă, însă, în jur de 70-80%, este zona Bălceşti-Valea Mare- Măciuca. Acolo avem localităţi, putem spune, unde chiar dacă a plouat, nu se mai poate face nimic şi seceta poate să distrugă cultura şi sută la sută pe anumite porţiuni”, a conchis Bădele.

Situaţie critică în Olt

În Olt, reprezentanţii Direcţiei Agricole Judeţene susţin că judeţul se confruntă cu o secetă pedologică, culturile intensive de porumb şi floarea soarelui fiind în situaţie critică. În continuare, cultura cea mai afectată de seceta prelungită rămâne cea de porumb, însă pagube se înregistrează şi la culturile de floarea soarelui sau sorg. Aceştia au explicat că, la culturile de porumb, din cele 51.531 de hectare afectate de secetă, 14.428 de hectare sunt compromise total, iar restul în proporţie de 30%. Floarea-soarelui, de asemenea, înregistrează peste 10.000 de hectare compromise 100%, din 51.050 de hectare calamitate, 13.221 de hectare fiind compromise total.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...